Recesiunile sunt adesea perioade de inovație și, surprinzător poate pentru unii, de investiție. Dar creșterea interesului directorilor generali pentru dezvoltarea companiilor ar putea arăta că marile companii au ieșit la cumpărături de sau au pornit startup-uri. E bine când este așa, doar că și atunci când se întâmplă procentul decidenților care reușesc să-și crească companiile este mic.

Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și tehnologii emergente
Potrivit unui studiu McKinsey, doar 24 la sută dintre companiile care s-au lansat în ultimii zece ani sunt companii mari și viabile astăzi. Cu toate acestea, companiile care dau prioritate construirii de afaceri tind să crească mai repede decât competiția, răspund cu o reziliență mai mare la volatilitate și șocuri economice și, pe măsură ce câștigă experiență în construirea de afaceri, reușesc să aibă mai mult succes.
Circa 74 la sută dintre companiile care au ales demararea unui startup ca strategie principală de creștere au înregistrat rate de creștere peste media industriilor lor.
Cauzele reușitei sau insuccesului sunt multiple: determinant pentru rezultat rămâne leadership-ul. Acesta este diferențiatorul cel mai important pentru reușita construirii oricărei companii noi. În fond, în spatele rezultatelor sunt oamenii, conducerea și deciziile pe care aceasta le ia. Prin deciziile luate, atât în plan strategic, cât și operațional, liderii modelează și inspiră acțiunile angajaților.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Oricât de neevident uneori, adevărul performanței companiilor ține de leadership. Potrivit aceleiași surse, 52 la sută dintre directori consideră că demararea de startup-uri este o prioritate pentru creștere. Valoarea este maximizată atunci când cel care o deține sau o conduce poate genera cele mai mari fluxuri de numerar.
Multe firme cu capital de risc cred că nimic nu contează la fel de mult ca antreprenorul/ decidentul și echipa care conduce noua afacere. Spre deosebire de acestea companiile-mamă, asemenea unui părinte care își crește copilul, oferă companiei pe care o construiește sprijin continuu pentru dezvoltare. Îi dă finanțare, îi dă informație, îi transferă cunoștințe și identitatea de brand, îi dă oameni care să o orienteze corespunzător pentru a avea succes de piață. Și tocmai această asistență îi dă avantaj competitiv față de startup-rile de sine stătătoare.
Ce așteaptă companiile-mamă? Recompensa veniturilor suplimentare, a noilor produse, servicii și modele de business. Sunt acestea ușor de obținut? Nimic nu garantează reușita. Este dificil de reconciliat stabilitatea și uneori inerția de operare a unei companii mari cu agilitatea unui startup. Și tocmai aici intervine importanța leadership-ului. Liderul unei companii mari are de depășit obstacolele interne individual, dar și la nivel de companie, ca să pornească proiectul unui startup. Dacă mai este și listată, compania-mamă este pândită de suspiciunea investitorilor că modelul de business în care și-au băgat banii nu mai este actual. Prin urmare liderul are dilema demarării, sau nu, a construirii unui startup.
De unde să fie luat liderul care începe proiectul unui startup cu asistența unei companii-mamă? Ei bine, datele McKinsey arată că, în două din trei cazuri, liderul startup-ului provine din interiorul organizației. Este bine? Este rău? Nu știm. Ce știm este că procentul de reușită este scăzut, cum spuneam la început.
Poate că, marcat de inerțiile unei organizații dominante în piață, liderul de startup provenit din organizația-mamă nu mai are adaptabilitatea și dorința de reușită provenită dintr-un instinctul de supraviețuire la care te obligă conducerea unui startup.
Se întâmplă deseori că interfața cu compania-mamă este importantă pentru cablarea la realitatea internă a acesteia, accesarea persoanelor și resurselor relevante pentru dezvoltarea proiectului de startup asociat companiei-mamă. De aceea, gestionarea cu succes a provocării stă în identificarea unei persoane cu spirit intraprenorial, cineva cu un impuls extraordinar pentru dezvoltarea proiectului, instinct de vânzare și o dorință, chiar de frondă, față de rețetele patinate ale trecutului.
- Unii lideri de startup adaugă valoare prin legături cu alte activități din portofoliul lor, cum ar fi utilizarea canalelor de vânzări deja stabilite pentru a ajunge la clienți noi sau partajarea unei infrastructuri de producție existente.
- Alți lideri adaugă valoare prin replicarea unor abilități distinctive precum excelența operațională sau de marketing.
- Unii adaugă valoare oferind o mai bună guvernanță și stimulente pentru echipa de management.
- În cele din urmă, alții adaugă valoare prin relații distincte pe care le întrețin la nivel guvernamental, autorități de reglementare sau clienți.
Demararea de startup-uri oferă o oportunitate unică companiilor-mamă: mixul dintre înțelepciunea și resursele unei companii consacrate cu agilitatea și potențialul de creștere rapidă ale unui startup.
Aceasta este o combinație cu potențial semnificativ de succes. Diversificarea veniturilor, accelerarea creșterii organice, inovația sau răspunsul rapid la nevoile în schimbare ale clienților săi vechi și noi stă uneori în decizia liderilor companiilor-mamă de a porni un startup.
DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA
Are o experienţă profesională de zece ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şiconferinţe de business.