Dinamica dintre angajați și angajatori a suferit modificări în pandemie, prin prisma unui nou mod de lucru și printr-o criză economică inevitabilă, care și-a lăsat amprenta asupra pieței muncii din România, arată un studiu EY.
La începutul pandemiei, angajații au fost atenți la modul în care angajatorii lor s-au pregătit pentru gestionarea unei crize majore și la transparența și comunicarea cu angajații lor. Companiile par să fi gestionat cu succes criza sanitară: 73 la sută dintre respondenți spun că protocoalele de sănătate instituite și siguranța la muncă au fost aspecte ce au crescut nivelul de încredere în angajatori.
Resursele suplimentare (financiare, instrumente de lucru, programe de gestionare a stresului) oferite de companii au generat un nivel scăzut de încredere pentru 40 la sută din respondenți, semn că au fost gestionate cu mai puțin succes de angajatorii români. Un număr apropiat de angajați (44 la sută) consideră că gestionarea aspectelor financiare și a strategiilor de orientare profesională nu a fost adaptată contextului actual.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Pandemia a schimbat și modul în care angajații se raportează la sprijinul și beneficiile oferite de angajator, la programul și modul de muncă. Peste 50 la sută dintre ei și-au dorit ca angajatorul să le pună la dispoziție resursele necesare pentru telemuncă (echipamente IT, mobilier etc.), 45 la sută consideră necesară dezvoltarea de programe de sprijin pentru sănătatea lor fizică și mentală, iar 20 la sută își doresc să primească un sprijin financiar adițional.
Relația actuală cu angajatorul
54 la sută dintre respondenți se declară mulțumiți de actualul loc de muncă, 30 la sută sunt mereu deschiși la noi oportunități, iar peste zece la sută nu sunt mulțumiți sau sunt interesați de un job nou. Cinci la sută nu sunt deciși asupra situației lor profesionale actuale. În contextul unei crize încă în desfășurare, 42 la sută afirmă că nu îi influențează instabilitatea pieței muncii, 46 la sută spun că pandemia îi determină să nu renunțe la actualul angajator, în timp ce 12 la sută sunt în căutarea unui loc de muncă mai stabil.
În privința beneficiilor căutate la viitorul angajator, cele legate direct de efectele pandemiei (de la cele de natură medicală până la flexibilizarea programului) sunt cele mai sus cotate. Angajații sunt interesați și de posibilitățile de training, avansare și dezvoltare, și de beneficiile financiare, criterii ce ocupă locul 2 și 3 în clasamentul general. Posibilitatea de a lucra de acasă și relevanța pentru parcursul profesional dorit se află pe următoarele poziții. În acest context atipic, cultura organizațională și managerul direct au ajuns să aibă o importanță mai mică și ocupă locurile 6 și 7.
Managementul adaptat la criză, incluzând programul flexibil de muncă și comunicarea transparentă, este un aspect important, pe care angajatorii ar trebui să-l ia în considerare în această perioadă, în principal pentru că persoanele aflate pe piața muncii caută acum stabilitate. În funcție de cât vor dura efectele economice ale crizei sanitare, vom putea observa revenirea dinamismului pieței muncii la nivelurile pre-criză.
Horațiu Cocheci
EY Romania Director | People Advisory Services
Perspective asupra viitorului muncii
Telemunca nu este prioritară pentru mai bine de jumătate dintre respondenți: 53 la sută afirmă că accentul trebuie să fie pus pe flexibilitatea programului de lucru, nu pe prezența la locul de muncă/ telemuncă. 30 la sută dintre ei consideră că telemunca ar trebui să reprezinte jumătate din timpul lucrat și doar cinci la sută ar reveni la vechiul program, cu 100 la sută prezență fizică.
După încheierea pandemiei, 52 la sută dintre angajați afirmă că proporția telemuncii va crește, iar 31 la sută cred că vor fi prezenți la birou în proporție mai mare. 62 la sută consideră că pandemia va avea efecte pe termen lung asupra pieței muncii și va genera o scădere a numărului locurilor de muncă. De aceea, aproape jumătate (54 la sută) nu sunt interesați de schimbarea locului de muncă.
