Nu dai fără așteptarea că ai să primești. Nemărturisitul adevăr al celor mai mulți indivizi sau companii este că dăruirea creează o obligație. O tainică mână invizibilă a economiilor de schimb pune în mișcare capitaluri de relație, bunuri și servicii. A da și a primi nu înseamnă doar transfer de proprietate, ci și de semnificație.
Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și tehnologii emergente
Contextul sărbătoresc al Crăciunului creează ocazia schimbului de daruri și a unei burse a semnificațiilor în funcție de cine dă, cine primește și cine dă înapoi. O reciprocitate generalizată, care crește rating-ul furnizorilor care au oferte conform așteptărilor clienților, crește profitul marilor magazine și datoria morală a celor care primesc față de cei care dăruiesc.
Darul în contextul economiei de piață
În contextul economiei de piață, relațiile de dăruire pe termen scurt dintre vânzător și cumpărător sunt la baza ordinii tranzacționale a darului. În perioada Crăciunului, repetarea dăruirii an de an a cadourilor pe care ni le facem unii altora este intersecția relațiilor pe termen scurt dintre cel care vinde și cel care cumpără, cu relațiile pe termen lung dintre cel care dăruiește și cel care primește.
Credem că te-ar interesa și: Corporatistul din Pipera
Mai ales în sectorul serviciilor, a devenit o uzanță ca furnizorii să dea un mic dar clienților pentru consolidarea relației și/sau ca să-i readucă în relații bune de business. Se creează astfel ecosisteme de schimb care, cumulat, tranzacționează cantități mari de bani și învârt morișca unui consum de circumstanță.
Darul în contextul relațiilor personale
Sferele schimbului de daruri se rostogolesc din planul business la cel personal, creează o rețea de afilieri și atașamente care generează valoare socială. De fapt prin schimbul de cadouri, se ajunge la o comunitate, nu de bunuri ci de servicii. Îți dau și îmi dai cadouri, iar acest schimb ne validează relația. În acest context darul este pur și simplu lipici social.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Potrivit studiului realizat de Ferratum Grup, la nivel mondial, România se află pe locul al treilea în topul țărilor ai căror locuitori cheltuiesc cel mai mare procent din venituri în perioada Crăciunului. Deși consumul s-a ajustat puternic în trimestrul al treilea, pe volum, creșterea înregistrată a consumului este de 4,5 la sută. Nu mai puțin de 34 la sută din veniturile lunare ale românilor sunt alocate în principal cadourilor în luna decembrie. Primul loc este ocupat de Brazilia, cu 91 la sută, urmată de Polonia, cu 36 la sută. Pe locul al treilea, la egalitate, sunt Australia, Spania și România.
Reciprocitatea darului ca mecanism social
Reciprocitatea darului are uneori și un mecanism psihologic bazal: „a plăcea și a fi plăcut”. Pentru că a fi preferat pentru cadoul dăruit înseamnă și a fi pe placul cuiva și a-l favoriza pe cel care-ți dăruiește tocmai pentru că te place. Se întâmplă destul de des ca unele companii care vor să aibă o colaborare strânsă cu statul „să-i placă” pe funcționarii care decid anumite achiziții. Formă de cumpărare prin dar a bunăvoinței. Raport de putere și o relație de dependență între cel care dă și cel care primește. Consacrarea informală a darului, în acest caz, drept atenție pe care o primești la schimb pentru cadoul dăruit.
Dar să nu „dezvrăjim” această contagioasă sărbătoare a dăruirii. Cadoul, dincolo de caracterul instrumental („dai ca să primești”), este și relație cu celălalt. Îți dăruiesc un cadou pentru că vreau să fim prieteni, iar prietenia noastră ne face să fim mai puternici.
În această perspectivă, motivația individuală a dăruirii se plasează într-un context social specific, când „împreună” înseamnă protecție în fața pericolului din exterior sau avantaj pentru valorificarea oportunităților.
Darul care este semn de omenie
La nivelul firmelor, campaniile de responsabilitate socială sunt tot o formă de dăruire. În acest caz, motivațiile se organizează în jurul normelor sociale precum întrajutorare sau empatie. Un altruism auto-ancorat, care are ca efect alianțe între concurenți, spre a susține o cauza nobilă. Dăruirea se extinde la cazuri importante de întrajutorare care nu implică neapărat reciprocitate, dar care consolidează încrederea dintre participanți.
În acest caz, reciprocitatea are roluri sociale esențiale, pentru că permite fair-play-ul competițional și respectarea regulilor jocului. Totodată, facilitează funcționarea eficientă a organizațiilor de toate tipurile prin încredere și sprijin reciproc și susține relații de bază între indivizi, colectivități și, de ce nu, guverne. Ea constituie relația esențială în familii și diverse forme de cooperare și este prezentă în toate comunitățile.
În concluzie
Reciprocitatea sau absența acesteia explică abaterile de la echilibrul concurențial și este implicată îndeaproape în tacticile de menținere a relațiilor. În mediul de afaceri, mecanismele dăruirii și deci ale reciprocității îmbracă forme interesate dar și forme altruiste. În ultimii ani, redefinirea participării în societate a companiilor a înseamnat și o realocarea a atenției și resurselor către cauze sociale de anvergură. Pentru companii, a dărui a devenit a fi implicat în comunitatea de la care și primesc. Banii ca resursă accesată pentru cauze sociale pun în mișcare mecanismul darului care, în final, poate produce și mai mulți bani.
DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA
Are o experienţă profesională de nouă ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.