Circa 61 la sută cred că o creştere salarială în jur de 1.000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflaţie.
Creşterea preţurilor din ultima perioadă a afectat puternic puterea de cumpărare a românilor, astfel că, pentru o mare parte din populaţie, plata cheltuielilor, de la utilităţi la rate şi produse alimentare, a ajuns o adevărată provocare, iar perspectivele nu se arată deloc optimiste, relevă un barometru realizat de Frames, la comanda Digital HR.
Peste 80 la sută dintre români spun că inflaţia i-a afectat puternic şi numai 15 la sută au reuşit să se descurce. Cele mai mari bătăi de cap au fost legate, pentru majoritatea respondenţilor (67 la sută) de plata facturilor la utilităţi – gaze, energie, întreţinere. Plata ratelor la bancă, în contextul majorării dobânzilor, a reprezentat a doua mare provocare, iar creşterea preţurilor la alimente s-a aflat pe locul următor, cu 58, respectiv 43 la sută.
În topul provocărilor generate de inflaţie, cei intervievaţi au mai bifat creşterea preţurilor la carburanţi (38 la sută), medicamente (24 la sută), servicii (18 la sută) şi altele (11 la sută). Pentru 73 la sută dintre participanţi, veniturile au ajuns insuficiente. Numai 18 la sută declară că le ajung încă banii pentru a-şi acoperi toate cheltuielile lunare. Aproximativ nouă la sută au refuzat să răspundă.
62 la sută dintre cei chestionaţi nu au nicio rezervă financiară, 22 la sută au între 1.000 şi 2.000 de lei, iar 14 la sută au mai mult de 2.000 de lei. “Radiografia financiară a zilei arată că, după doi ani de pandemie, marea majoritate a românilor a intrat în acest tsunami de scumpiri vlăguită din punct de vedere financiar. Cei mai mulţi şi-au cheltuit şi bruma de rezerve financiare pe care o aveau, iar perspectiva scumpirilor din aprilie reprezintă un motiv de îngrijorare majoră pentru cei mai mulţi. Este o radiografie a sărăciei, a unei ţări ale cărei situaţii financiare atârnă de un fir de aţă”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Întrebaţi câţi bani ar vrea să ceară angajatorilor pentru a rezista scumpirilor, cei mai mulţi au bifat o sumă “decentă”. Circa 61 la sută cred că o creştere salarială în jur de 1.000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflaţie. 18 la sută au bifat varianta 1.000-1.500 de lei, 11 la sută pe cea între 1.500-2.500, iar patru la sută ar cere peste 2.500 de lei. Numai trei la sută par convinşi că s-ar descurca cu o sumă între 500-1.000 de lei, în timp ce doar trei la sută au menţionat varianta 100-500 de lei.
“În marea lor majoritate, românii înţeleg dificultăţile prin care trec firmele şi consideră că o majorare decentă a salariilor ar fi una optimă, fără să dea finanţele companiilor peste cap. Întrebarea este dacă firme româneşti, şi aşa într-o situaţie financiară dificilă după pandemie, pot creşte salariile măcar cu rata inflaţiei, dincolo de aşteptările angajaţilor”, afirmă experţii.
Ca să-şi crească veniturile, 43 la sută dintre respondenţi şi-ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, 21 la sută ar căuta încă un job/ part-time/ colaborare, 12 la sută ar pleca din ţară, iar restul nu au o soluţie. 48 la sută dintre cei chestionaţi ar fi dispuşi să încerce o nouă meserie, în timp ce 31 la sută nu se mai simt capabili de aşa ceva. Dintre cei interesaţi să-şi schimbe locul de muncă, 72 la sută ar participa la un curs de pregătire profesională, iar dintre aceştia 53 la sută ar prefera un curs gratuit şi numai 27 la sută ar plăti pentru un program de pregătire într-o nouă meserie.
“Vestea bună este că avem un procent mult mai mare de intervievaţi, faţă de precedentul barometru, dispuşi să urmeze cursuri de pregătire profesională, să se reprofileze pe o meserie cerută de piaţa muncii. E un semn că românii au înţeles că să ieşi la pensie de la un loc de muncă devine o perspectivă prea puţin predictibilă şi că, dacă vor un câştig mai bun, trebuie să se orienteze către meseriile cerute de piaţa forţei de muncă, să se specializeze”, arată Ligia Neacşu, lider al parteneriatului din proiectul finanţat din fonduri europene nerambursabile Digital HR.
Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Digital HR, a fost realizat între 7 și 13 martie, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate. Au răspuns 1.217 persoane. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de angajaţi cu studii medii şi superioare, 58 la sută bărbaţi şi 42 la sută femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.
