Pe 18 noiembrie s-a desfășurat la Timișoara prima ediție CFO Conference, eveniment dedicat directorilor financiari și provocărilor cu care ei se confruntă într-o perioadă dominată de transformări rapide și instrumentelor pe care le au la dispoziție ca să ajute organizația să depășească momentele de instabilitate.
Zece specialiști din companii de top au discutat, în sesiunile de prezentări și în panelul de dezbatere, despre noutățile legislative cu impact la nivel fiscal, contextul economic actual, perspectivele anului 2023 și rolul CFO-ului pe harta companiei viitorului.
Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.
Theodor Artenie, Head of Tax Practice Romania, Noerr, a deschis prima sesiune cu o prezentare despre capital uman & inovație, cu accent pe pârghiile fiscale.
„Fiscalitatea în România e mult mai bună ca în alte părți – teoria este frumoasă, practica ne omoară. Mă voi concentra pe zona de capital uman și pe cea de inovație. O echipă bună, cu oameni motivați, dar și inovația, vor contribui în perioada următoare la succes. Pornind de la aceste două idei, am extras câteva pârghii fiscale prin care putem potența aceste două elemente. Vorbim astăzi despre remunerarea personalului în condiții de inflație ridicată și despre facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cu accent pe deduceri suplimentare și scutiri.
E util să știm ce s-a schimbat în zona de cercetare-dezvoltare. Există mai multe lucruri de avut în vedere: există o scutire de impozit pe profit pe o durată de zece ani pentru organizațiile care fac asta. Dacă avem departamente ce fac cercetare-dezvoltare și le organizăm în societăți distincte, avem această facilitate. Vorbim aici și despre supradeducerea cheltuielilor eligibile și amortizarea accelerată. În plus, angajații care lucrează în cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit. Deducerea TVA este permisă, chiar în condițiile în care rezultatul este incert.
Este interesant că avem în sfârșit Registrul Experților, de la sfârșitul lunii octombrie. Au fost publicate și criteriile după care se pot selecta experții și metodologia, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, când totul va deveni operațional. Cel mai interesant este că nu va mai fi nevoie de certificare decât pentru marii contribuabili. În termeni practici, dacă dezvoltați produse, tehnologii, materiale, etc. și nu sunteți mari contribuabili, puteți avea o abordare curajoasă: respectați legislația în vigoare privind cercetarea și dezvoltarea și mergeți înainte cu proiectele”.
- DevCon 2026: peste 3.000 de profesioniști IT, 60+ speakeri și șase scene dedicate tehnologiilor care schimbă industria
- Compania de consultanță imobiliară Colliers România are un nou Associate Director | Tenant Services
- Dragoș Georgiță, VP of Engineering @ Adobe România: 20 de ani în Adobe, de la inginer într-un startup bucureștean la VP. “Leadershipul nu începe când primești un titlu”
Verona Cojocaru, Assurance Partner and Digital Transformation Leader, EY Romania, a prezentat rezultatele studiului EY CFO Imperative. Pe măsură ce rolul directorilor financiari evoluează, și funcția financiară se va transforma și se va pune un accent mai mare pe crearea de valoare.
„78 la sută din directorii financiari consideră că vor avea un rol important în dezvoltarea și implementarea strategiei de business în viitorul apropiat. 68 la sută dintre aceștia se văd de asemenea implicați în inovarea modelului de business.
Investitorii își doresc mai multă transparență din partea companiilor, nu doar cifrele financiare. Vor să știe mai multe despre companie, despre viziunea ei, despre contribuția sa în comunitate. Acesta cerință de transparență crescută va pune presiune și va accelera transformarea funcției financiare.
70 la sută dintre directorii financiari își imaginează viitorul funcției financiare drept o funcție agilă, proactivă și orientată spre clienți și crearea de valoare. În substanță, vorbim despre o nouă identitate a funcției financiare, cu un rol important în crearea de valoare, de o modificare culturală și comportamentală. Principalii catalizatori ai acestei schimbări, identificați de directorii financiari, sunt legați de resursa umană și de modificarea percepției, respectiv: crearea unui plan de dezvoltare profesional atractiv pentru oamenii din domeniul financiar; acest aspect trebuie completat de existența unei viziuni, a unui obiectiv al firmei, care să fie atractiv pentru oameni, așa încât să permită atragere și reținerea resurselor umane. Nu în ultimul rând, modificarea percepției cu privire la rolul funcției financiare e un catalizator important, mai exact perceperea acesteia ca o funcție ce poate aduce valoare și nu ca o funcție de suport, de back-office”.
Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre prețurile de transfer în contextul actual, dominat de inflație, război, creșteri de dobânzi și taxe, plafonări prețuri, și a prezentat câteva cazuri recente de inspecții fiscale ale DPT.
„În ceea ce privește obligațiile de pregătire a dosarului în 2023, avem un nou ghid al prețurilor de transfer pregătit în ianuarie 2022. Practic, atunci când veți pregăti dosarul pentru 2022, va trebui să vă raportați la prevederile din acest ghid. Nu sunt modificări mari față de ghidul anterior, însă ca procedură, trebuie să vă referiți la prevederile din noul ghid.
De anul trecut, avem o nouă listă a marilor contribuabili – avem 3.280 de entități. În această listă au fost incluse niște companii noi, au ieșit altele, iar societățile care au devenit mari contribuabili din 2022 au obligația pregătirii dosarului pentru 2022 până la data depunerii declarației de impozit pe profit pentru acest an.
Dosarul nu se depune la ANAF – se pregătește și se păstrează la sediul societății. Pentru contribuabilii mari, ANAF poate solicita oricând acest dosar, începând cu data până la care are obligația să-l pregătească – deci până la 25 iunie, iar termenul pe care îl poate da ANAF poate să fie o zi, zece zile sau două luni. Depinde de la caz la caz. Acești contribuabili mari trebuie să aibă dosarul pregătit.
Noul termen de depunere a declarației impozitului pe profit, cel puțin în perioada 2022-2025, este 25 iunie, în loc de 25 martie. Este o măsură tranzitorie, în perioada acordării acestor facilități privind creșterea gradului de capitalizare”.
Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a prezentat beneficiile salariale și impozitarea lor, cu accent pe modificările care ne așteaptă din 2023.
„În Codul Muncii – Legea 283, apare obligativitatea de a menționa în contractul de muncă, pe lângă salariul de bază, și alte elemente constitutive, evidențiate separat: periodicitatea, metoda de plată, formarea profesională, asigurarea medicală privată, pensia facultativă, oricare alte drepturi care sunt avantaje în natură suportate de angajator. Dacă până acum ele erau în politicile interne ale companiei, în politicile de HR, legiuitorul mă obligă să le aduc în contractul de muncă din 2022 – toate contractele noi ce se vor încheia trebuie să conțină aceste elemente. Avem o modificare și în Declarația 112, care se depune lunar, unde s-au dezvoltat elemente noi de raportare: clauza de neconcurență, avantajele în bani și natură – tichetele, toate biletele de valoare, primele de asigurare și abonamentele de servicii medicale impozabile și neimpozabile -, stock option plan, pensiile facultative și fondul de concediu.
Va exista o transparență tot mai mare asupra modalității în care un angajator formalizează și acordă beneficii salariaților, pornind de la contractul de muncă și terminând cu Declarația 112”.
Un alt subiect abordat a fost legat de whistleblowers și cultura integrității în organizații. Andreea Simion, Manager, Forensic & Integrity Services, EY Romania, arată că, în ultima vreme, se tot vorbește despre acest subiect, însă noi nu avem o legislație implementată în acest sens.
„Vom vorbi despre rațiunea de a fi a acestui subiect, și anume integritatea. Potrivit studiului EY Global Integrity 2022, 94 la sută dintre respondenții din România au indicat că este important ca organizația lor să demonstreze că operează cu integritate. La nivel global, procentul a fost de 97 la sută. În orice caz, este un procent foarte bun, ce indică faptul că noi, ca națiune, considerăm integritatea un element foarte important.
Totuși, același studiu a indicat o oarecare discrepanță între intenție și acțiune, pentru că, în realitate, 36 la sută dintre respondenți au avut îngrijorări cu privire la o activitate neetică sau cu un comportament necorespunzător, însă nu l-au raportat. Motivele sunt diverse: acești whistleblowers sunt îngrijorați de măsurile de retaliere, de represalii, de faptul că angajatorul ar putea lua măsuri împotriva lor, iar a doua este că nu se vor lua măsuri, nu se va întâmpla nimic.
În strânsă legătură, 58 la sută dintre respondenții din România se simt presați să nu raporteze un comportament necorespunzător. Mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că firmele lor nu au luat măsurile corespunzătoare când încălcările standardelor au fost raportate corespunzător. Pentru România, subiectul integrității este deosebit de important, însă această tendință a publicului de a fi atent la ce fac companiile se poate vedea și la nivel global. Oamenii se uită la cum se comportă companiile cu mediul, cu angajații, cu publicul larg, astfel că există multă presiune pentru nevoia de transparență, de integritate, și pentru a demonstra că avem această cultură în organizația noastră”.
Adrian Stepan, Legal Senior Manager, Crowe Romania, a oferit o prezentare despre mobilitate vs. delegare și detașare: cazuri practice în urma modificărilor recente.
„Delegarea este o modalitate de schimbare a locului muncii contractual, o modalitate light, dacă îi putem spune așa, fiindcă delegarea de până la 60 de zile pe an este permisă fără acordul salariatului. Peste 60 de zile este nevoie de acordul salariatului și se va încheia un înscris în acest sens.
Detașarea presupune prestarea muncii la un alt angajator. Dacă ne uităm în doctrina juridică și în jurisprudență, vom vedea opinii cvasiunanime că detașarea implică suspendarea contractului de muncă la angajatul inițial și încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată cu noul angajator. Eu am unele obiecții, inclusiv cu actele normative mai noi, cum ar fi o Hotărâre de Guvern care reglementează Revisalul ar susține aceste concluzii.
Mobilitatea există dintotdeauna în Codul Muncii și se referă la acei salariați care nu au un loc stabil de muncă. Ei au dreptul să primească prestații suplimentare în bani sau în natură, tocmai datorită acestui mod de a-și desfășura activitatea, ce poate crea un anumit nivel de stres sau efectiv o implicare mai mare. Până în luna mai, această indemnizație de mobilitate era impozitabilă ca orice venit salarial. Acum vorbim de o impozitare pe Articolul 176 din Codul Fiscal, așa cum se impozitează și celelalte indemnizații”.
A doua parte a CFO Conference Timișoara a fost dedicată unui panel de dezbatere moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations), Cristian Stoicescu (IKEA SEE), Darius Ienci (DB CARGO România), Paul-Ioan Danciu (Bertschi AG).
Departamentul financiar ar trebui să se ocupe doar 20 la sută din timp de prelucrarea de date, iar 80 la sută din activitate ar trebui să constea în analiza acestora, este de părere Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding, Board Member, Safetech Innovations.
„Volumul de informații era mare și înainte, dar nu atât de mare ca astăzi. Complexitatea datelor crește, astfel că întrebarea este: ce s-a schimbat atât de dramatic în ultimii ani? Eu aș spune că nu s-a schimbat nimic, pentru că cei care erau interesați de automatizare au digitalizat niște procese. Singura noastră șansă de a răspunde unei cantități tot mai mari de date, unei munci tot mai complexe, este să schimbi modul de lucru.
Când vorbim de CFO, vorbim despre prelucrare de date, însă cred că orice componentă a business-ului ar trebui să fie preocupată de acest aspect. Aceasta e cea mai greșită abordare în orice business. Măsurarea este singurul lucru care poate exprima dacă ceva e bine sau rău. Dacă nu avem o modalitate prin care să ne comparăm, nu știm ce e mai bun sau mai rău.
Noi, cei din departamentul financiar, trebuie să ne mutăm în zona în care prelucrarea de date să ocupe cât mai puțin timp – 20 la sută din timp să ne ocupe prelucrarea de date și 80 la sută să fie analize. E o provocare cu care ne confruntăm, deși este paradoxal că vorbim de digitalizare. Arderea unor etape nu e sănătoasă, iar digitalizarea vine cu riscuri în spate. Nu vom face față, ca omenire, acestui volum mare de date, fără să folosim niște soluții simple: Excelul este, în continuare, extrem de folosit – important e să știm să-l folosim, însă trebuie să avem automatisme ca să putem ajunge din punctul A în punctul B, folosindu-ne de informația care există. Lucrurile s-au schimbat doar din perspectiva volumului – modul în care noi ne adresăm face diferența”.
Cristian Stoicescu, Financial Controller & Tax Manager, IKEA SEE, a vorbit despre calitatea datelor și ce pot face cu ele directorii financiari.
„A crescut business-ul în pandemie, pentru că am făcut trecerea de la Cash & Carry la online, după care am descoperit oportunitatea de a face business-ul și mai flexibil și să mergem spre zona de omnichannel.
În IKEA, impactul pandemiei a fost destul de mare, pentru că unele produse nu se mai găseau pe raft și a trebuit să găsim soluții sau produse similare. Din cauza conflictului din regiune, a trebuit să găsim soluții pentru a muta capacitățile de producție.
Funcția CFO-ul nu mai este de mult izolată de restul business-ului. Dacă acum 20-30 de ani se ocupa mai mult de partea de compliance, astăzi este cel care contribuie, vine cu insight-uri, nu doar în zona de creștere a business-ului, ci și în cea de sustenabilitate, ESG. Consider că noi, ca directori financiari, suntem un factor critic în această zonă – dacă astfel de elemente sunt introduse în modelul de business, totul va arăta foarte diferit.
Stăm pe munți de date, le colectăm, le așezăm, începem să digitalizăm, însă trebuie să ne întrebăm ce facem cu ele. Cum le interpretăm? Cum ne ajută? Am descoperit că este un mit că introducem date pe o parte și reies revelații pe cealaltă parte. Cu cât avem mai multe date și rapoarte, ele se transformă într-un elefant, iar fiecare elefant vede o parte diferită, astfel că noi am decis să transformăm asta într-un single point of truth. E posibil să descoperim că în munții de date ne confirmăm ce deja știam. Cel mai important lucru este să ne întoarcem la suprafață, pentru că datele sunt uneori un model virtual, nu un teritoriu”.
Paul-Ioan Danciu, Head of Finance and Administration South – East Europe Region, Bertschi AG, a atras atenția asupra „norilor negri” ce planează deasupra Europei și importanța ca directorii financiari să fie pregătiți să navigheze această perioadă de instabilitate.
„Am terminat bugetul pentru 2023 zilele trecute, însă nu este încă aprobat, din cauza <norilor negri> ce se văd deasupra Europei – nu neapărat deasupra întregului mapamond, pentru că, de exemplu, am văzut că Singapore are o inflație de sub patru la sută, una foarte sănătoasă. Însă deasupra Europei, pornind de la Germania, există anumiți <nori negri> și cel puțin persoanele care au anumite disponibilități de cash creează anumite scenarii pentru a-și da seama cum și dacă pot trece această furtună care, cred ei, ar putea să apară, astfel că regândesc macroeconomic cu se rearanjează după.
Observ că toată lumea așteaptă un 2023 destul de greu – nu imposibil de trecut -, însă toți așteaptă să vadă cum se va rearanja piața. Companiile sănătoase se vor îndrepta spre M&A, pentru că este o oportunitate. Istoria arată că după astfel de recesiuni toți cei care vor aștepta și vor prinde trenul potrivit vor ieși cum trebuie. Nu știm ce se va întâmpla, însă observ că toată lumea se așteaptă la un an greu”.
De aceeași părere a fost și Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB CARGO Romania.
„Ar fi bine să pornim de la cauzele acestei inflații pe care o avem în România, de circa 15 la sută, cu o prognoză de 16,3 la sută pe ultimul trimestru din 2022. România este mult prea conectată cu ce se întâmplă în Occident. Balanța contului curent al României este una deficitară. Automat, în acest context, importăm inflația din Occident, pentru că România nu produce plus-valoare, astfel încât să exporte competitivitate, produse și servicii de calitate. Mai avem mult sau puțin, rămâne de văzut, până când vom ajunge la același nivel de competitivitate cu Occidentul.
Din punct de vedere al celuilalt factor, emisiunea monetară din România în perioada pandemică, nu pare că ea a afectat inflația, pentru că multiplicatorul monetar este unul restrâns, a rămas în limite normale, însă ce ne impactează sunt costurile energiei și ale materiilor prime. Nu are rost să ne mințim: Rusia a fost, este și va fi lângă noi sute de ani. Peste tot pe unde au umblat, au lăsat conflicte înghețate. Probabil și scenariul actual va determina un conflict înghețat – rămâne de văzut care va fi riscul de țară pe care îl vor percepe investitorii străini. Cred că se aștern niște nori destul de negri din punct de vedere al politicii monetare și rămâne de văzut dacă mediul de afaceri va reuși să găsească soluții”.
Un proiect BusinessMark.
Partenerii evenientului au fost: EY România, Crowe România, Cabot Transfer Pricing, Noerr
Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali, BEROCC
Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partenerii media ai evenimentului au fost: AngajatorulMeu.ro, spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean
DESPRE BUSINESSMARK
Din 2013, a organizat 259 evenimente “concept propriu”, 121 proiecte de event management, 69 de evenimente online. A avut alături 4.020 speakeri și 61.000 de participanți, în opt orașe din România. Își dorește să-și pună amprenta în viețile profesionale ale participanților, să producă un impact concret, să creeze contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și pentru a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele “concept propriu”, organizează evenimente construite pentru partenerii săi – gândite împreună cu ei și adaptate obiectivelor lor. “Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste, care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului”, transmit reprezentanții BusinessMark.