Cât de mult ne vor schimba automatizarea și digitalizarea locurile de muncă în anii următori, ce abilități trebuie să dezvoltăm ca să ținem pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare sau cât de flexibili și sustenabili trebuie să fie angajatorii ca să atragă cei mai buni oameni, sunt câteva dintre subiectele analizate de compania Future Station în raportul Trends Shaping the Future of Work/ Trenduri care modelează viitorul muncii, realizat pentru Confederația Patronală Concordia, în proiectul Work Transition CEE.
Cum ar putea arăta viitorul muncii în Europa Centrală și de Est și care sunt cele mai importante tendințe ce modelează acest parcurs:
- Abilități digitale avansate și colaborarea cu roboții
Impactul automatizării, digitalizării și robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni și roboți. Cu cât avansează tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiți să o folosească. În România, în jur de 50 la sută din timpul de lucru este alocat unor sarcini ce ar putea fi automatizate. În Ungaria, ponderea este de 49 la sută, iar în Slovacia între 48-53 la sută (conform studiului McKinsey – Digital Challengers in CEE).
Forumul Economic Mondial estimează că, până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, iar 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate. În România au apărut astfel de servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, iar în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistență clienților.
Până în 2025, jumătate dintre angajați vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilități în câmpul muncii. În România, Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea Babeș-Bolyai a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, ce pregătește studenții pentru joburile viitorului și le oferă posibilitatea obținerii de certificări tehnice căutate pe piața muncii din viitor, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.
“Înțelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conștientizarea faptului că trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile posibile, ca organizație și ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. E ceea ce facem prin analizele noastre de foresight, de strategie prospectivă, iar pentru a ține pasul cu ritmul fulminant al progresului, companiile trebuie nu numai să înțeleagă foarte bine mediul în care activează, ci și care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forță de muncă calificată, cu abilități digitale și pregătire în lucrul cu roboții și procesele automatizate. Din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, spune Diana Stafie, fondator Future Station și specialist în strategie prospectivă.
2. Flexibilitate și diversitate în procesul muncii
Avansul tehnologic și schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim. Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40 la sută dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara țării, 50-70 la sută dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 și 39 de ani, iar din Slovacia pleacă fiecare al zecelea absolvent de facultate (conform Băncii Mondiale).
Cum se schimbă percepția despre unde și cum lucrăm? Sunt semnale că date demografice, ca vârsta, naționalitatea sau sexul, nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariția granițelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. Cum procentul populației îmbătrânite este în continuă creștere, iar estimările arată că, până în 2050, 30 la sută din totalul populației României va avea peste 65 de ani, o piață a muncii diversă și inclusivă va permite atragerea și retenția în câmpul muncii a seniorilor. Companiile pot beneficia astfel și de inventivitatea juniorilor, și de experiența seniorilor.
3. Starea de bine la locul de muncă
Trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG (guvernanță socială, corporativă și de mediu) în politicile companiilor, iar angajații sunt tot mai atenți la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă. Sănătatea emoțională și mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piața muncii, iar un român din doi consideră că organizațiile au o responsabilitate față de mediu și față de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresați și temători angajați din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate față de regiune.
4. Economia colaborativă
Structurile ierarhice în echipe devin mult mai flexible, iar accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii. Fenomenul de gig economy generează deja colaborări între companii și specialiști independenți în diferite domenii. La nivel european, din totalul colaborărilor din gig economy, 14,2 la sută sunt în România, 8,9 în Ungaria și 8,5 în Slovacia (conform JRC Science for policy Report, EC). Flexibilitatea va atrage tot mai mulți angajați, în condițiile în care 67 la sută dintre angajați preferă acum munca hibridă, iar 26 la sută și-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.
Noile direcții de dezvoltare privind digitalizarea și economia verde și colaborativă încep să șteargă granițe tradiționale în procesul muncii și creează puncte de legătură între muncă și învățare continuă, viață personală și profesională, statutul de angajat și cel de freelancer sau antreprenor. Acest context complex creează multe oportunități, dar și multe provocări, de care companiile și anagajții trebuie să fie conștienți și pregătiți să le înglobeze în procesul muncii, într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Studiul complet este disponibil aici.
DESPRE FUTURE STATION
Este o agenție de consultanță și strategie prospectivă (foresight), ce oferă servicii de planificare strategică, pe baza identificării posibilelor scenarii de evoluție într-un anumit domeniu, identificând modul în care companiile se pot pregăti pentru viitor și pot capta posibile oportunități ale pieței. Oferă o gamă de servicii unice pe piața din România și schimbă paradigma strategiei, consultanței, planificării de business. Portofoliul său numără companii din retail, telecom, FMCG, financiar, sănătate, energie, instituții publice și ONG-uri.
Diana Stafie, fondatorul Future Station, este unul dintre puținii specialiști în foresight/ strategie prospectivă din România și singurul cu un background educațional solid și experiență extinsă cu privire la modul în care companiile pot gestiona proiecte complexe și își pot modela viitorul prin gândirea sistemelor, previziunea strategică și planificarea scenariilor viitoare. Face parte din promoția 2019 a programului International Certified Future Strategist. Este un practician certificat în analiză strategică a viitorului și ambasador în rețeaua globală de scanare de la Institutul de Studii privind Viitorul din Copenhaga. Este alumna a Institute for the Future, SUA, și University of Houston.
