Angajații din România nu pun accent pe educația financiară – doar opt la sută dintre persoanele cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei/ lună, consideră economisirea o prioritate, este concluzia unui studiu publicat de Centrul de Formare APSAP.
60 la sută dintre angajații români sunt moderat mulțumiți de modul în care își administrează cheltuielile, iar 42 la sută aleg mai des să cheltuie pe nevoi decât pe dorințe, când trebuie să aleagă.
Patru din zece români folosesc până la 90 la sută din venitul lunar, în timp ce 17 la sută folosesc peste 90 la sută. Când nu au bani, 74 la sută dintre respondenți renunță la unele cheltuieli, aproape 22 la sută folosesc economiile sau un card de credit, iar patru la sută împrumută bani.
Aproape două treimi (63 la sută) nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiții pe piața de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
- „Giganții” tech IBM și Amazon Web Services deschid un laborator de inovare în București
- Încep recrutările pentru Paști. Peste 15.000 de joburi în retail, turism, industria alimentară sau entertainment, postate pe eJobs, în ultima lună. Salariul mediu propus: 3.500-5.000 de lei
- Ministrul Muncii: Piața forței de muncă are cea mai mare dinamică din istorie
Peste 36 la sută dintre cei chestionați își monitorizează cheltuielile săptămânal, iar 13 la sută nu le monitorizează deloc. Peste 71 la sută dintre bărbați își urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, față de 57 la sută dintre femei. Ei cheltuie cel mai mult pe divertisment și îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari pentru educație, sănătate și animale. Sunt mai predispuse să fie atrase de promoții și oferte (11 la sută indică acest lucru), față de 5,5 la sută dintre bărbați.
Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă. Pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară și are un impact semnificativ emoțional și economic. 83 la sută sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătății, inclusiv tratamente medicale, controale periodice și transport în scop medical.
52 la sută dintre tinerii între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. Ei alocă semnificativ mai puține resurse financiare pentru sănătate – doar 38 la sută declară interes pentru acest tip de cheltuieli.
Datele arată că 80 la sută dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11 la sută dintre cei din mediul urban, care se află în aceeași categorie de venituri.
Studiul privind gestionarea resurselor financiare de către salariații din România a fost realizat pe un eșantion de 1.529 angajați din mediul urban și rural și dezvăluie modul în care ei își administrează resursele financiare, obiceiurile legate de economisire, investiții, datoriile personale și prioritățile financiare.
Înființat în 2014, Centrul de Formare APSAP este o organizație neguvernamentală specializată în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public și privat. Cursurile oferite acoperă domenii precum resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale sau management de proiect. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
În ultimii patru ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, cu peste 100.000 de participanți, printre care funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii profesionale.
