Circa 65 la sută dintre companiile industriei serviciilor pentru afaceri le solicită angajaţilor să lucreze de la birou 2-3 zile pe săptămână, arată un studiu realizat de Asociaţia Business Service Leaders (ABSL) în România, în perioada februarie-aprilie.
Pentru 49 la sută dintre companiile chestionate, cele mai mari provocări post-pandemie sunt legate de implicarea şi motivarea angajaţilor şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou.
Numărul angajaţilor care doresc să lucreze doar de la birou este mai mic de 15 la sută în circa 90 la sută dintre companiile industriei. 60 la sută dintre companii spun că între 50 şi până la 100 la sută dintre angajaţii lor preferă modalitatea de lucru hibrid. Majoritatea vor lucra de la birou două zile pe săptămână (37 la sută dintre companii vor solicita acest lucru pentru angajaţii ce lucrează în format hibrid) sau trei zile (27 la sută).
Zilele în care se lucrează de la birou sunt stabilite de angajaţi în 30 la sută dintre cazuri, de team leader în 25 la sută, de management în 30 la sută, iar de clienţi în 15 la sută dintre cazuri. În top 3 angajaţi care preferă munca de acasă sunt cei care au copii mici sau au în grijă alţi membrii ai familiei şi cei care pierd prea mult timp în trafic ori fac naveta, dar şi cei care lucrează în IT şi dezvoltare de software.
O parte dintre cei care au copii mici se află şi în topul celor care vor să lucreze doar de la birou (ca să se poată concentra mai bine), alături de juniorii din companie sau de noii angajaţi, dar şi de cei care au nevoie să lucreze alături de colegi din alte departamente.
„Circa 60 la sută dintre companiile industriei plănuiesc ca revenirea la birou să se facă printr-o perioadă de reacomodare, în care orice angajat să poată veni la birou când vrea şi fără să existe un număr obligatoriu de zile. Treptat, procentul celor care vor lucra de la birou va creşte şi vor începe să apară reguli clare. În stabilirea modului de lucru, companiile vor ţine cont de tipul de activitate prestată, de experienţa, performanţa, mărimea echipei, tipul de proiect, dar şi de preferinţele angajaţilor şi ale clienţilor. Toate serviciile furnizate de industria noastră se pot realiza din formatul hibrid, de aceea, acest mod de lucru va continua şi după pandemie. Dintre clienţi, doar nouă la sută cer ca serviciile să fie furnizate de angajaţi care lucrează de la birou”, arată Ciprian Dan, preşedinte ABSL.
26 la sută dintre companiile respondente acceptă ca, în mod excepţional sau respectând anumite reguli (ex. un număr maxim de zile/ an), angajaţii lor să lucreze dintr-o altă ţară. 64 la sută privesc însă munca de oriunde ca fiind activitatea derulată doar din România, dintr-o altă localitate decât cea în care au sediul. Aceşti angajaţi va trebui însă sa vină periodic la birou.
Circa 70 la sută dintre companiile membre ABSL au raportat că productivitatea angajaţilor este mai mare acum, față de 2020, iar 25 la sută au raportat o productivitate similară celei anterioare pandemiei. Mai mult de jumătate dintre companii au observat schimbări în motivele pentru care angajaţii sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi la locul de muncă. Cei mai mulţi apreciază faptul că au posibilitatea să lucreze de acasă şi că au găsit un echilibru între muncă şi viaţa personală. Pentru alţii, acest mod de lucru a dus la o creştere a numărului de ore suplimentare.
„Ca să vină în întâmpinarea angajaţilor, 71 la sută dintre companii au implementat un program flexibil de muncă. Cea mai mare provocare a companiilor din industria noastră rămâne motivarea şi implicarea angajaţilor. 28 la sută dintre companii pun acest aspect pe primul loc. Un alt aspect important este necesitatea prezenţei la birou pentru formarea viitorilor lideri. În majoritatea cazurilor, ei trebuie să exerseze interacţiunea directă, pentru a putea învăţa să conducă echipe într-un mod competent”, spune Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.
Peste 50 la sută dintre respondenţi spun că, în ultimele patru luni, a crescut rata plecărilor din companie şi că încearcă să compenseze prin salarii şi pachete de beneficii – dar şi de wellbeing – competitive, şi prin programe de dezvoltare de carieră şi mobilitate internă. 54 la sută dintre companii apreciază că, în 2022, angajaţii care se potrivesc în totalitate cu descrierea postului sunt mai greu de găsit şi necesită o perioadă suplimentară de pregătire.
Studiul ABSL arată şi un profil al candidaţilor în 2022: ei apreciază flexibilitatea, au aşteptări salariale mari, multe alte solicitări (beneficii, etc.), pun accent pe echilibrul dintre muncă şi viaţa personală, vor să ştie care sunt posibilităţile de evoluţie în carieră și preferă să lucreze de acasă. Peste 74 la sută dintre companii au extins procesul de recrutare în toată ţara și oferă soluţii diferite de telemuncă. 35 la sută dintre ele au angajat, anul trecut, până la cinci la sută persoane care locuiesc în oraşe diferite de cel în care îşi au sediul, 24 la sută au angajat din altă localitate între 6-10 la sută dintre noii angajaţi, iar 21 la sută au în această categorie între 11 şi 25 la sută dintre angajările făcute în ultimul an.
66 la sută dintre companiile participante la studiul ABSL au adaptat spaţiul de birouri (sau o vor face în perioada următoare) la particularităţile noului mod de lucru. Biroul facilitează comunicarea şi interacţiunea (mai multe zone pentru relaxare, mai multe spaţii de întâlniri şi socializare). Asociaţia a realizat studiul prin participarea a 45 de companii din România, cu un total de 32.000 de angajaţi. ABSL este o organizaţie care reprezintă sectorul de business services și are în componenţă peste 70 de companii.
