În urmă cu doi ani, când prelua conducerea celei mai mari asociații economice bilaterale din România, Dragoș Anastasiu avea puține motive să creadă că sutele de firme pe care le reprezintă, din poziția de președinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), vor avea de trecut printr-un adevărat “tsunami”.
“Revoluția fiscală” și atacurile politicienilor din coaliția de guvernare la adresa companiilor multinaționale au pus serios pe gânduri investitorii străini, în ultimul an. Dragoș Anastasiu încearcă să vadă jumătatea plină a paharului și speră că România va redeveni, curând, o destinație care să ofere încredere mediului de afaceri.
AngajatorulMeu.ro: În luna iunie, aniversați doi ani de când ați devenit președintele AHK. Cum ar arăta un bilanț al acestei perioade?
DRAGOȘ ANASTASIU: În cei doi ani de mandat, a crescut cu peste 100 numărul de membri și și-a consolidat poziția de cea mai importantă Cameră de Comerț bilaterală din România. Am făcut pași importanți atât într-o zonă în care AHK nu avea o prezență suficient de vizibilă, și anume ADVOCACY, cât și pe partea de comunicare internă și externă. Din 1 ianuarie 2018, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană coordonează Coaliția pentru Dezvoltarea României, cea mai importantă entitate a mediului de business aflată în legătură cu Guvernul României.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Care este principalul scop al Camerei de Comerţ și IndustrieRomâno-Germane? Puteţi să ne daţi câteva exemple de proiecte pe care le-ați derulat în România, în ultima perioadă?
În calitate de actor activ în cadrul comunității de business și de partener de încredere pentru ministerele și autoritățile române, AHK România își aduce contribuția la îmbunătățirea și dezvoltarea condițiilor de afaceri și de investiții în România, dar și la consolidarea relațiilor comerciale bilaterale.
Am dezvoltat, la sfârșitul anului trecut, un portal online dedicat furnizorilor români din diferitele domenii ale industriei, marketplaceromania. Acesta oferă companiilor din România, care doresc să își extindă afacerea în Germania, ocazia de a-și găsi parteneri de distribuție, clienți finali, sau de a stabili noi relații de afaceri pe piața germană.
Sub umbrela econetromania, desfăşurăm de mai mulți ani activităţi din zona tehnologiilor verzi: energii regenerabile, eficienţă energetică, tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, dezvoltarea sustenabilă a orașelor, etc. Organizăm conferințe, simpozioane, delegaţii în Germania, pentru companiile și instituțiile interesate din România, și în România, pentru firmele din Germania ce doresc să intre pe piața din țara noastră.
Suntem foarte activi și avem mai multe proiecte și în domeniul educației, în special pe partea de învățământ profesional. Chiar în această perioadă, derulăm campania Caravana Meseriilor. Caravana trece prin mai multe orașe din țară și încearcă să explice elevilor de clasa a VIII-a și părinților lor importanța cunoașterii unei meserii și oportunitățile profesionale ce decurg din urmarea învățământului profesional sau dual.
Respect înseamnă și un dialog serios și real între mediul de afaceri și instituțiile statului, de la egal la egal. În ultima vreme, putem spune, însă, și nu mai e nici un secret, că modificările legislative au depășit măsura normală pentru o țară vestică.
2017 n-a fost cel mai “liniștit” an pentru mediul de afaceri din România. Cum ați primit desele schimbări legislative și care sunt plusurile și minusurile pe care ele le aduc în viața companiilor?
Politica fiscală a dus, în ultima vreme, la confuzie și nesiguranță în mediul de afaceri care își dorește un cadrul legislativ stabil și predictibil, pentru a-și putea desfășura activitatea. Desele schimbări legislative sunt dăunătoare pentru România şi defavorizează toate companiile, fie ele naţionale sau multinaţionale. În plus, duc la pierderea atractivităţii amplasamentului investiţional. Un sondaj pe care l-am efectuat la sfârșitul anului trecut a arătat faptul că majoritatea companiilor nu au înțeles necesitatea modificărilor legislative și s-au arătat nemulțumite de modul în care au fost comunicate.
În 2017, Germania a fost principalul partener comercial al României, potrivit Eurostat. Se bucură investitorii germani de respectul pe care îl presupune acest statut?
Germania este, prin schimburile comerciale de peste 29 miliarde de euro (peste 20 la sută din comerțul exterior al României), cel mai important partener comercial și economic al României, și asta de ani buni. Respectul se dobândește zi de zi. De respect se bucură, în general, investitorii, iar companiile germane care derulează activități în străinătate știu, de regulă, că mentalitățile sunt diferite. Respect înseamnă și un dialog serios și real între mediul de afaceri și instituțiile statului, de la egal la egal. În ultima vreme, putem spune, însă, și nu mai e nici un secret, că modificările legislative au depășit măsura normală pentru o țară vestică.
Mai prezintă România interes pentru investitorii germani? Ce putem schimba pentru a atrage mai multe companii din această țară?
Companiile germane sunt în continuare interesate de România. Predictibilitatea, stabilitatea, transparența și statul de drept sunt deosebit de importante pentru a putea planifica noi investiții și pentru ca activitățile economice să se deruleze cu succes. Pentru a continua să investească și să creeze locuri de muncă în România, companiile au nevoie de un mediu economic stabil, de stabilitate juridică, de o infrastructură bine dezvoltată și un sistem educaţional funcțional. De asemenea, este decisivă continuarea luptei împotriva corupţiei, pentru ca ţara să poată evolua. Este necesar ca autoritățile din România și factorii de decizie să ia măsurile necesare în ceea ce privește dezvoltarea învățământului profesional, fiindcă mediul de afaceri german suferă foarte tare din cauza lipsei forţei de muncă.
Având în vedere că, fără încredere, nimic nu funcționează, suntem îngrijorați în ceea ce privește viitorul economic al României, pe cât de plin de potențial, pe atât de vulnerabil fără cele două caracteristici de mai sus.
În vreme ce marile investiții străine în România au fost rare, în ultimul an, alte țări din regiune, precum Ungaria, par cel puțin la fel de atractive precum în ultimele două decenii. Numai în februarie, Continental, Rehau Automotive sau Audi au anunțat investiții în această țară. Care sunt “secretele” vecinilor noștri? Din informațiile dvs., există mari companii germane care au în plan investiții în România?
Sunt state vecine care au înțeles că este important să vii în întâmpinarea dorințelor unui investitor și au reușit să creeze un mediu investițional mai prietenos decât România. Companiile care doresc să investească au o mai puternică susținere din partea statului, există o anumită flexibilitate, care, la noi, de multe ori, lipsește, și un cadru legislativ stabil. Apoi, marele dezavantaj al României, în comparație cu țările vecine, este infrastructura, unde avem mult de recuperat.
Momentan, putem vorbi încă de expansiunea unor companii. Apar firme noi, mai ales în domeniul producției, iar cele existente își extind capacitățile. Dar activitățile acestor companii depind de avantajele pe care le oferă România, ca amplasament investițional. În momentul în care aceste avantaje dispar, este posibil ca aceste companii să se gândească la retragere sau la diminuarea activității.
Anul trecut, dialogul dintre mediul de afaceri și reprezentanții Executivului și Legislativului a părut că suferă, ca să nu spunem că a lipsit. Aveți semnale că lucrurile se vor îndrepta curând?
Anul 2017 a fost unul pe cât de plin de succes economic, pe atât de frustrant în legătură cu dialogul real dintre mediul de afaceri și autorități. A existat un dialog, dar asta nu este suficient. E nevoie de predictibilitate și încredere reciprocă, iar anul 2017 nu a fost cel mai bun din aceste două puncte de vedere. Problema este că efectele nu se văd imediat, ci în timp. Având în vedere că, fără încredere, nimic nu funcționează, suntem îngrijorați în ceea ce privește viitorul economic al României, pe cât de plin de potențial, pe atât de vulnerabil fără cele două caracteristici de mai sus. Există semnale că lucrurile se îmbunătățesc din acest punct de vedere, noi suntem deschiși 100 la sută si punem la dispoziția autorităților resursele necesare. Restul nu mai depinde de noi.
Discursul agresiv al unor politicieni la adresa firmelor străine este pe cât de lipsit de fundament real, pe atât de dăunător încrederii de care vorbeam mai sus. Nu este un fenomen tipic românesc, dar încet-încet câștigă teren și la noi, deși, pe fond, poporul român e pro-european, pro-străini.
Anumiți politicieni susțin că lupta anticorupție dăunează imaginii României. Pe de altă parte, am văzut o serie de discursuri agresive ale unor politicieni la adresa companiilor străine. Care este opinia dvs. despre aceste subiecte?
Lupta anticorupție NU dăunează deloc imaginii României și, de fapt, a nici unei țări. Corupția este un dușman al economiei reale și principala cauză pentru care investitorii se gândesc de sute de ori înainte să investească într-o țară. În ceea ce privește discursul agresiv al unor politicieni la adresa firmelor străine, el este pe cât de lipsit de fundament real, pe atât de dăunător încrederii de care vorbeam mai sus. Nu este un fenomen tipic românesc, dar încet-încet câștigă teren și la noi, deși, pe fond, poporul român este pro-european, pro-străini. Capitalul nu mai poate fi separat într-unul românesc și altul european (sau străin). Noi ne-am luptat să intrăm în Europa, acum suntem acolo și, prin urmare, țara noastră este Europa. Fără capital străin, România nu era unde este acum, iar în viitor nu s-ar putea dezvolta. Avem nevoie unii de alții, firme multinaționale și antreprenori români. Mediul de afaceri știe asta foarte bine.
Reprezentați nu doar companiile germane în România, ci și interesele companiilor românești în Germania. În ce domenii credeţi că firmele româneşti ar putea găsi oportunităţi în această țară?
Sunt multe companii româneşti care lucrează pentru companii germane, mai ales în domeniul IT, astfel că Germania s-a dezvoltat foarte mult ca ţară în care se exportă servicii realizate în România. Pe de altă parte, observăm un interes crescând al producătorilor români (industria prelucrătoare), care se îndreaptă tot mai mult spre piaţa germană sau care sunt furnizori pentru companii germane sau îşi comercializează direct produsele pe această piaţă. Această tendinţă o susţinem şi noi, prin portalul marketplaceromania.
Sunteți mai degrabă optimist sau îngrijorat, în ceea ce privește viitorul României?
Sunt și optimist, dar și îngrijorat, în ceea ce privește România. Dacă facem ce trebuie să facem, avem un potențial uriaș. Dar trebuie să ne concentrăm forțele, să ne unim eforturile și să încetăm dezbinarea.
Dacă ați fi șeful Guvernului, care ar fi prima măsură pe care ați lua-o, pentru a sprijini mediul de afaceri? Dacă ar fi să le trimiteți un mesaj guvernanților, cum ar suna acesta?
Dacă aș face parte din Guvernul României, m-aș ocupa de câteva priorități:
Simplificare/Debirocratizare (aș elimina cel puțin zece măsuri complicate și învechite, precum pontajele sau dosarul prețurilor de transfer între firme afiliate românești), forța de muncă (aș simplifica imediat procedura pentru forța de muncă din țări UE), imaginea României (care ar ajuta extrem de mult, în special în turism, dar nu numai) și aș transforma România din țara birocrației fără noimă în țara digitalizată de care avem nevoie.
DESPRE CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE ROMÂNO-GERMANĂ (AHK ROMÂNIA)
Înfiinţată în septembrie 2002, numără astăzi peste 550 de firme membre. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care organizează, AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, poate fi partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană. AHK România se implică activ în implementarea sistemului de învățământ profesional, după modelul dual german, și oferă o platformă GreenTech și o Curte de Arbitraj proprie.
