Adriana Record, director executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER), cunoaște foarte bine evoluția investițiilor franceze, avantajele competitive ale României, problemele care frânează dezvoltarea și importanța pregătirii profesionale pentru viitorul pieței muncii.
Angajatorulmeu.ro: Cum vedeți în acest moment relația economică dintre România și Franța și care sunt principalele direcții în care aceasta se poate dezvolta în următorii ani?
ADRIANA RECORD: România rămâne o destinație relevantă pentru capitalul francez, dar următoarea etapă trebuie să fie despre investiții ce generează valoare adăugată, productivitate, inovare și competitivitate pe termen lung. Cu aceste ingrediente privim spre viitor cu încredere.
Am derulat un studiu de percepție intern, la nivel de CEO companii membre – România peste 30 de ani, o viziune comună -, în primăvara acestui an. Mesajul cel mai puternic al analizei este că România este un pariu strategic – 100 la sută dintre companiile respondente își confirmă dorința de a rămâne în România pe termen lung, chiar și într-un context marcat de incertitudine geopolitică, presiune bugetară și volatilitate legislative Mai mult, ei descriu România următorilor 30 de ani ca pe o țară prosperă, modernă, europeană, stabilă și, mai ales, „acasă” – un loc în care se rămâne.
De 30 de ani, la CCIFER consolidăm relațiile bilaterale dintre cele două țări și astăzi numără peste 600 de companii membre în România.
Ultimul raport publicat recent de BNR privind investițiile străine directe reconfirmă parteneriatul economic strategic dintre Franța și România. Franța este al treilea mare investitor străin în România, cu investiții de 13,8 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 7,6 la sută față de 2024.
Misiunea noastră la CCIFER este să continuăm să consolidăm această încredere, care se dovedește astăzi cea mai puternică armă strategică în fața provocărilor de moment.
Direcțiile de dezvoltare sunt multe – fie în domenii-cheie, cu potențial competitive, cum sunt energia sau agricultura, dar există un potențial la nivelul întregii piețe, întrucât capitalul uman este un element de valoare adăugată unanim recunoscut de comunitatea noastră. Cu siguranță, inovația nu mai este privită ca un colateral, ci ca parte din strategia de dezvoltare a afacerii, iar reziliența joacă un rol mult mai important decât apetitul pentru risc.
CCIFER reunește companii franceze și românești cu activități în numeroase domenii. Cum s-a schimbat profilul membrilor asociației în ultimii ani și ce preocupări au astăzi în comun companiile din această rețea?
Prezența franceză în România se regăsește în aproape toate domeniile-cheie ale economiei: industria auto și prelucrătoare, energie, servicii financiare, retail, IT, aeronautică, agricultură și construcții.
Dincolo de cifre, aceste investiții au adus tehnologii noi, expertiză și standarde de lucru care au contribuit la modernizarea mediului de afaceri românesc. Iar această infuzie de know-how se vede astăzi inclusiv în textura comunității noastre.
Ne mândrim că peste 65 la sută din cei 600 de membri CCIFER sunt IMM-uri și business-uri antreprenoriale. Așadar, acest transfer de cunoștințe și dialog pe care noi l-am întreținut intersectorial de 30 de ani s-a dovedit a fi extrem de valoros și a dat curaj multor antreprenori să își urmeze visul și să înființeze o afacere.
Chiar dacă sunt active în domenii extrem de diverse și diferite ca structură organizațională, companiile din comunitatea CCIFER împărtășesc principii și idei comune despre viitor. Din același studiu pe care îl aminteam mai devreme am aflat, de exemplu, că blocajele pe care ei le identifică în ceea ce privește dezvoltarea economică sunt comune.
Își doresc din partea autorităților mai multă stabilitate, predictibilitate, transparență, în linii mari. Împărtășesc o preocupare activă pentru educație, creșterea și retenția talentelor, iar CCIFER are deja rezultate consistente în crearea de punți între mediul academic și piața muncii, tocmai pentru a sprijini această preocupare. Inovația joacă și ea un rol-cheie în cadrul viziunii de dezvoltare pe termen lung.
Bilanțul nostru vorbeşte de la sine: 600 de companii membre, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 47 de miliarde de euro, peste 260.000 de locuri de muncă directe create în economia locală şi un ecosistem de afaceri franco-român care a contribuit concret la creşterea economică a țării.
Care sunt principalele probleme pe care le aduc astăzi în discuție companiile membre CCIFER și pentru care caută sprijin sau soluții comune?
Concluzia generală a studiului pe care îl menționam este că blocajele identificate de companiile membre nu sunt economice, ci instituţionale şi politice. Mai precis, acestea identifică instabilitatea, impredictibilitatea, birocraţia sau corupţia ca frâne consistente în calea dezvoltării.
Soluțiile există, desigur. În primul rând, trebuie susținut și chiar intensificat dialogul între instituțiile publice și mediul de afaceri, iar CCIFER este unul dintre actorii care fac acest lucru de 30 de ani în România prin sesiuni dedicate, evenimente sectoriale și documente de poziție generate de comunitate care reprezintă instrumente de lucru pentru definirea politicilor publice în acord cu realitățile economice.
Este nevoie de eforturi comune susținute, așa cum în cazul nostru este parteneriatul pe care îl avem în domeniul educației cu instituții de învățământ dual din țară și cu mediul universitar prin care ne propunem să reducem decalajul dintre nevoile reale ale pieței muncii și abilitățile formate în școală, dar și să fim un jucător activ în identifcarea unor oportunități în carieră pentru tinerii absolvenți.
De asemenea, proiecte de anvergură dezvoltate în parteneriat public-privat și un cadru legislativ coerent pentru acest tip de inițiative poate fi o soluție strategică de a aborda probleme identificate.
Ce rol are CCIFER în atragerea și facilitarea unor noi investiții franceze în România? Ce face concret organizația pentru o companie care analizează intrarea pe piața românească?
Lucrul cel mai important pe care l-am realizat în ultimii 30 de ani, cu rezultate incontestabile, e că am reușit să construim comunități. Astăzi, bilanțul vorbeşte de la sine: 600 de companii membre, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 47 de miliarde de euro, peste 260.000 de locuri de muncă directe create în economia locală şi un ecosistem de afaceri franco-român care a contribuit concret la creşterea economică a țării.
Suntem puntea care conectează un business interesat sau recent intrat pe piața din România la ecosistemul economic, dar și la mediul instituțional, societate civilă, comunitate de afaceri în sens larg și un centru de resurse de know-how pe care l-am consolidat intern. Nu suntem doar o platformă de networking, ci o organizație care reprezintă activ interesele mediului de afaceri în dialogul cu autoritățile.
Dacă ar fi să aduc câteva cifre care să ne susțin misiunea, în cei 30 de ani în România, CCIFER a organizat peste 1.500 de evenimente, a oferit consultanță pentru mai mult de 900 de companii și a facilitat accesul membrilor săi la o rețea internațională de 37.000 de companii din 125 de țări, prin CCI France International.
CCIFER este implicată activ în susținerea și dezvoltarea învățământului profesional și dual în România, cu un obiectiv clar, acela de a reduce decalajul dintre competențele predate în școală și cele solicitate de piața muncii.
Ce determină companiile franceze să investească în continuare aici și ce le face, în schimb, să fie mai prudente?
Există o serie de avantaje structurale identificate de membrii noștri, iar ele sunt cele legate de poziția geostrategică a României, apartenența la structurile europene și nord atlantice și potențialul competitiv al anumitor sectoare, cum sunt energia sau agricultura. Cum am menționat și anterior, capitalul uman este un avantaj competitiv al României, pe care investitorii francezi îl recunosc în unanimitate.
Prudența vine dintr-o serie de factori locali și internaționali. Vorbim despre conflictele deschise din Orientul Mijlociu, care pun presiune pe economia globală prin creșterea prețurilor la energie. Contextul geopolitic în care ne aflăm ne impune investiții în infrastructura și industria de apărare, de la capital uman, până la echipamente și tehnologii moderne pe care să le putem produce local.
Dacă ne uităm la situația internă, deficitul bugetar rămâne o variabilă extrem de importantă, iar modul în care sunt gestionate politicile de gestionare a cheltuielilor publice, de colectare și taxare, au un impact imediat în rating-ul de țară care este cheie pentru orice discuție legată de investiții și dezvoltare economică.
Și subfinanțarea unor domenii-cheie pentru competitivitate transsectorială, cum sunt cercetarea și dezvoltarea, trebuie adresată cu politici specifice, pentru a debloca și aici talentul și potențialul creativ al resursei locale. În egală măsură, colaborarea între mediul public-privat cu sectorul academic este o altă chestiune abordată insuficient în ecuația mai largă a competitivității.
Care sunt domeniile în care membrii CCIFER văd cel mai mare potențial pentru investiții și dezvoltare în România?
Am menționat deja energia și agricultura, dar faptul că avem o resursă umană agilă, adaptabilă și competitivă este un semnal clar că se pot dezvolta ramuri diverse ale economiei. Dacă lucrăm împreună – și aici mă refer și la mediul instituțional – la corectarea acestor blocaje, despre care am vorbit, România este o țară cu un potențial competitiv extrem de valoros.
Cât de importantă este problema forței de muncă pentru companiile din CCIFER și ce soluții poate susține mediul de afaceri franco-român pentru atragerea și pregătirea oamenilor?
Există o preocupare constantă a comunității pentru atragerea și retenția talentelor, întrucât este un factor esențial pentru succesul afacerii.
Tocmai pentru a veni în sprijinul comunității noastre, CCIFER este implicată activ în susținerea și dezvoltarea învățământului profesional și dual în România, cu un obiectiv clar, acela de a reduce decalajul dintre competențele predate în școală și cele solicitate de piața muncii.
Am demarat o serie de programe ce acționează pe două fronturi importante: consolidarea unor parteneriate cu mediul academic, pentru a le putea oferi absolvenților universitari șansa la cât mai multe oportunități prin stagii de practică și susținerea învățământului dual, care leagă viitori meseriași direct de potențialii lor angajatori.
Unul dintre cele mai importante proiecte care consolidează parteneriatul între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri este ProMes – Azi elev, mâine meseriaș, un demers care a primit susținere financiară prin fonduri europene. Proiectul a implicat până acum 180 de elevi din învățământul tehnologic cu specializări în domenii diverse, precum protecția mediului, hidrometeorologie, design de mobilier, tehnică de calcul, proiectare CAD, construcții și instalații. Activitățile sunt derulate în parteneriat cu Colegiul Tehnic de Transporturi din Brașov și Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi din Iași și cuprind 310 stagii de practică.
În paralel, prin proiectul Start Student – Cariera ta începe cu practica, ne adresăm studenților și le susținem tranziția către viața profesională. Programul sprijină 270 de studenți prin stagii de practică remunerate, pe o perioadă de 24 de luni, și se derulează cu sprijinul unor universități (ex. Universitatea București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Ovidius Constanta, Universitatea Dunărea de Jos Galați, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul universitar Nord Baia Mare).
Tot anul trecut, am făcut un pas important și la nivel instituțional, prin semnarea unui protocol de colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării. Parteneriatul creează un cadru solid pentru dezvoltarea stagiilor de practică, adaptarea programelor educaționale la cerințele angajatorilor și promovarea învățământului dual ca o soluție modernă pentru dezvoltarea competențelor și creșterea competitivității economice.
Vom continua să ne concentrăm pe programele noastre strategice din domeniul educației, vom continua dialogul inter sectorial pe teme de interes comun în grupurile de lucru dedicate și vom continua să conectăm cu business-urile locale din toată țara prin seria de evenimente Expert Days.
Cum se poziționează România în raport cu celelalte țări din regiune în competiția pentru investițiile franceze? Ce avantaje are România și unde pierde teren?
România are niște avantaje structurale clare față de alte țări din regiune, pe lângă poziționarea geostrategică: apartenența la comunitatea europeană și NATO, un statut care implică o serie de principii și valori comune esențiale pentru investitori. Suntem conectați la oportunități, la piețe, la know-how. Ecosistemul instituțional intern rămâne cheia care poate debloca potențialul competitiv al României prin validarea unui cadru stabil, predictibil, sigur, transparent și agil, care să poziționeze țara noastră în cel mai bun pariu din regiune.
CCIFER aniversează 30 de ani de activitate în România. Cum s-a schimbat organizația în aceste trei decenii și cum s-a schimbat relația dintre companiile franceze și economia românească?
CCIFER s-a schimbat odată cu România. Dacă în anii ‘90 ne căutam încă sensul, acum suntem o piață matură și performantă, conectată la economia globală, cu talent divers și capabil. Ne bucurăm că am putut contribui la acest progres economic al României prin extinderea comunității noastre și prin diversificarea palierelor de colaborare între membri și mediul economic local, fie că vorbim despre acces la resurse, la piețe, la expertiză sau la un mediu constructiv de advocacy, pentru a adresa instituțional preocupările comune.
Ce am remarcat este că acum, după 30 de ani de dialog, am internalizat o serie de valori comune și etica în afaceri a devenit un standard normal de funcționare, împreună cu acțiunile coordonate pentru sustenabilitate, un mediu mai curat sau pentru creșterea unei viitoare generații de profesioniști. CCIFER este campioană, pentru al doilea an consecutiv, la o competiție globală organizată cu alte 15 camere de comerț care transformă pașii în copaci plantați. În ultimii cinci ani, prin aceste eforturi comune, peste 45.000 de copaci au fost plantați pe un teren arid din localitatea Lipănești.
În următorii 5-10 ani, care sunt cele mai importante proiecte sau direcții prin care CCIFER vrea să contribuie la dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța?
Vom continua să ne concentrăm pe programele noastre strategice din domeniul educației, vom continua dialogul inter sectorial pe teme de interes comun în grupurile de lucru dedicate și vom continua să conectăm cu business-urile locale din toată țara prin seria de evenimente Expert Days. Pentru că unul dintre lucrurile pe care ne concentrăm este să contribuim la reducerea decalajelor de dezvoltare între Capitală sau marile centre urbane și restul țării. Și, desigur, tot ce facem trebuie să conveargă către același obiectiv comun: creșterea competitivității României și consolidarea încrederii investitorilor actuali și potențiali.
