Președintele francez, Emmanuel Macron, va căuta reglementări mai stricte privind “dumpingul social”, în timpul vizitei sale în Austria, România și Bulgaria, între 23 și 25 august, când va discuta și cu premierii din Cehia și Slovacia.
Potrivit unui oficial francez, Macron va face presiuni pentru reglementări care să-i protejeze mai bine pe muncitorii francezi de ceea ce ei consideră a fi o concurență neloială pe piața forței de muncă din Europa Centrală și de Est (CEE), scrie Agerpres. Președintele Franței a cerut recent Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare pentru a reduce afluxul de lucrători est-europeni care vin să muncească temporar în Franța, în schimbul unor remunerații inferioare celor primite de lucrătorii francezi, și a avertizat că această situație erodează sprijinul pentru UE.
Statele din UE sunt divizate în privința reglementărilor conform cărora, de exemplu, un șofer de camion din Bulgaria sau un zidar din Lituania pot lucra o perioadă limitată de timp în Franța, pentru salarii la nivelul celor din Europa de Est, deseori sub nivelul minim garantat în Europa Occidentală. Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia susțin că ar trebui să li se permită să concureze cu prețuri mai scăzute – așa cum mai multe state din Europa Occidentală concurează cu produse de calitate și know-how -, pentru a recupera decalajul după deceniile de stagnare din comunism.
Disputa a devenit una dintre cele mai litigioase în UE și exacerbează divizarea est-vest, într-un moment în care se caută unitate pentru a contracara efectele Brexit. Miniștrii Muncii din Franța și Germania susțin înființarea unei baze de date unice la nivel european, în care să fie înscriși toți muncitorii detașați, în ideea de a lupta împotriva fraudelor.
Veniți în principal din Europa Centrală și de Est, pentru a munci în Franța, Germania sau Belgia, acești salariați detașați beneficiază, teoretic, de cele mai avantajoase prevederi ale legislației muncii din țara gazdă (salariul minim, condiții de muncă), dar continuă să plătească cotizațiile sociale în țara de origine. Sistemul, reglementat de o directivă din 1996, face obiectul unor numeroase deturnări: ne-declarare, remunerații mai mici decât salariul minim, depășirea prevederilor privind durata maximă a programului de muncă, condiții de cazare nedemne.
