Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, iar femeile sunt mai afectate decât bărbații. 40 la sută dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, arată datele unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de pregătire profesională din țară.
Printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mintală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.
„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, și este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.
- Simona Paraschiv (Asociația InspirAction): „Suntem liantul dintre mediul academic și cel de business, formând tinerii de care companiile au mare nevoie”
- [People&Culture in Tech]: Inovație în stilul Silicon Valley – Andrei Bumbu, Engineering Manager, Creative Cloud, despre Garage Week la Adobe
- HR-ul în 2025: ce va rămâne la fel și ce se va schimba
Conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mintală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că și conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii și subliniază importanța gestionării adecvate ale stresului ocupațional, încă din 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni și primește 77 la sută din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în Senat există o dezbatere despre acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică.
Epuizarea la locul de muncă: femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale decât bărbații
Studiul realizat de APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. 33,16 la sută dintre femei se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75 la sută dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional.
Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare
Tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. 40 la sută dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. Doar 25,59 la sută dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării.
Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant și astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.
Activitățile repetitive duc la epuizare, creativitatea stimulează energia și starea de bine
Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare. 42,79 la sută dintre ele se simt frecvent epuizate. Doar 18,17 la sută dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative, care oferă mai multă stimulare și varietate.
Persoanele cu o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout decât cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mintală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția și creează o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.
Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea
Există o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. 65,49 la sută dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, față de 29,44 la sută dintre cei care locuiesc singuri.
Persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.
În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă și contribuie la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, fiindcă împiedică persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mintală și emoțională.
Soluție pentru prevenirea burnout-ului
Lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40 la sută dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, față de doar 24,74 la sută dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.
Cei care includ activități recreative în rutina lor au șanse mai mari să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative – sporturile, hobby-urile sau socializarea – oferă o pauză mintală, contribuie la eliberarea de stres și îmbunătățesc sănătatea mintală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.
Studiul realizat de APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor ca să susțină sănătatea mintală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, ca să asigure eficiența și starea de bine a echipei.
Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung.
Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară să promoveze un mediu de lucru sănătos și echilibrat, ca să prevină efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.
Ce este burnout-ul ocupațional
Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mintală asociată activității profesionale, ce afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Poate influența negativ performanța și motivația și contribuie la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos. Acestea cresc riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.
Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. E mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mintală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.
În contextul burnout-ului în rândul angajaților, epuizarea se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mintală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, le diminuează productivitatea și le afectează sănătatea generală și bunăstarea.
Fondată în 2014, organizația neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit una dintre cele mai de încredere organizații care furnizează programe de perfecționare pentru sectoarele public și privat. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experiență de mai bine de 20 ani, are peste 250.000 de participanți activi și un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepționali. Printre cursurile oferite pentru angajații de la stat și cei din domeniul privat se află cele de resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale ori management de proiect. Toate sunt acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
Sute de companii private aleg anual serviciile de formare ale Centrului, în format fizic sau online. Doar în ultimii patru ani, APSAP a organizat 3.000 de programe de formare și conferințe naționale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii de personal.
