Hărțuirea morală la locul de muncă, pedepsită cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei

Deputata independentă Oana Bîzgan a depus un proiect de lege ce vizează pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, prin modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Conform inițiativei depuse, hărțuirea s-ar sancționa disciplinar, contravențional sau penal, și ar însemna conduită ostilă sau nedorită, comentariile verbale, acțiunile sau gesturile angajatorului, ale superiorului ierarhic sau ale colegilor, care ar duce la o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional. Inclusiv stresul și epuizarea fizică la serviciu ar intra sub incidența hărțuirii morale.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Răspunderea disciplinară conform regulamentelor interne sau ale altor prevederi nu ar înlătura răspunderea contravențională sau penală pentru faptele de hărțuire morală, însă angajatorul are obligația de a include prevederi și măsuri pentru prevenirea și combaterea actelor de hărțuire morală la locul de muncă.

Hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de un salariat se pedepsește cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei, iar afectarea sănătății fizice/mentale sau a viitorului profesional a victimei se pedepsește cu închisoare de la șase luni la un an sau cu amendă. Pentru angajatori, amenzile sunt și mai mari: de la 30.000 la 50.000 de lei, respectiv de la 50.000 la 200.000 de lei.

Instanța de judecată poate dispune și plata unor despăgubiri sau a unor daune compensatorii și morale pentru victimă, precum și plata consilierii psihologice de care aceasta are nevoie. Cei care se fac vinovați de hărțuire morală la locul de muncă vor putea fi sancționați și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu amendă între 100.000 și 200.000 lei. “O prevedere expresă în cadrul legii este interzicerea hărțuirii morale pe criteriul de sex, o mențiune cu atât mai importantă dacă ne amintim de amploarea campaniei #metoo în România sau vedem aluziile explicit sexuale și replicile vulgare adresate recent deputatelor și senatoarelor, chiar în Parlament”, explică Oana Bîzgan.

Expunerea de motive a proiectului de lege are peste 16 pagini și citează multiple studii științifice, documente și prevederi ale instituțiilor europene. Recent, o anchetă a Institutului Național de Statistică, pe un eșantion de peste patru milioane de persoane, relevă că aproape 1,1 milioane dintre români se declară expuși la factori ce le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică, iar peste 250.000 sunt expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, și cu presiune sau supraîncărcare la locul de muncă. Femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații.

Cu o carieră de peste zece ani în management în mediul privat, Oana Bîzgan amintește că hărțuirea morală la locul de muncă are consecințe negative și asupra angajatorilor. “Companiilor unde mediul de lucru este unul de hărțuire le scade performanța economică și profitabilitatea, prin absenteismul salariaților hărțuiți, lipsa de concentrare și starea de confuzie, scăderea randamentului, dar și prin costurile eventualei concedieri, ale acțiunilor în instanță, un nou proces de recrutare, training și calificare”.

Deputata, care a depus anterior și un proiect prin care s-ar pedepsi, în premieră, hărțuirea stradală, amintește că România are unul dintre cele mai crescute grade de incidență a violenței sau a amenințării cu violența la locul de muncă, potrivit Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă. “Mai rău stau doar Bulgaria și Turcia. În Franța, acum câțiva ani, a existat inclusiv un val de sinucideri, ca urmare a acestui tip de hărțuire, de atunci reglementat extrem de strict. Nu este cazul să așteptăm ca astfel de tragedii să se întâmple și la noi; scopul nu este să pedepsim oameni sau companii, ci dimpotrivă, să ajutăm printr-un cadru legislativ corect și complet ca acest fenomen să fie prevenit și să nu producă efecte de niciun fel, nici la nivelul sănătății sau al vieții personale și profesionale a angajatului, nici la nivel financiar, asupra angajatorului”.

Pentru redactarea proiectului, parlamentarul s-a consultat cu antreprenori și investitori români și străini, cu societatea civilă și specialiști în drept. Proiectul a fost semnat de peste 70 de parlamentari din toate partidele și va intra, cel mai probabil, în procedură parlamentară după vacanța de sărbători.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share