Dacă analizăm puțin trecutul, vom observa un trend al cărui inerție radiază până în zilele noastre. Și anume orientarea către tehnologie. Ce înseamnă orientarea către tehnologie? Orientarea către tehnologie înseamnă atenția exclusivă asupra părții tehnice, asupra tehnologiilor software, sistemului de operare, mediului de dezvoltare și limbajului de programare.
Ovidiu Muntean
Fondator @ IMAWO Inc
Asta a dus la o mulțime de flame wars între diferiți susținători ai diferitelor tehnologii software. Iar clientul era undeva la mijlocul acestui război high-tech. De asemenea, a devenit și elementul asupra căruia se răsfrângeau, în final, toate aspectele negative ale acestor versus-uri inutile.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Unii susțineau C++, alții Java sau Visual Basic. Poate unii preferau Delphi sau C++ Builder, iar alții lucrau în Visual C++ cu MFC. Unii nu vor să audă decât de Linux și GCC, poate QT. Target-ul final era, de fapt, câștigarea unui război surd între susținătorii diferitelor tehnologii, limbaje de programare și sisteme de operare, în nici un caz satisfacția consumatorului. Asta pentru că dezvoltatorii erau pur tehnici și orgolioși, iar utilizatorii erau nimic altceva decât niște nefericiți neinițiați, pentru care tehnologia era un rău necesar doar pentru a-și duce treabă la bun sfârșit.
Dezvoltarea unei aplicații nu punea clientul final în centrul direcției de dezvoltare, ci tehnologia software folosită și, eventual, subtila umilire a celor care foloseau tehnologii concurente.
Astfel s-a declanșat un război de care nimeni nu voia să vorbească, pe care nimeni nu voia să-l recunoască, dar pe care toți îl purtau, între Java și C++, între J2EE și .Net, între Visual Basic și Delphi, între Linux și Windows, între Microsoft și Apple, între Oracle și SQL Server, între open source și closed source, iar lista poate continua la nesfârșit.
Pentru noi, ca dezvoltatori, arhitecți software, designeri UX/UI, manageri IT, CTO, sau ce funcții mai deținem în companiile pentru care lucrăm, nu mai contează atât de mult tehnologia în sine. Trebuie să privim lucrurile <diferit>.
Ca atare, nimeni nu dădea doi bani pe client. El trebuia suportat cât timp își prezenta cerințele și era bun când semna cecurile [substanțiale, desigur] în momentul livrării aplicației. Interfețele grafice erau dezvoltate de programatori care, în cele mai multe cazuri, nu aveau nici un fel de simț artistic sau estetic, să nu mai vorbim de cunoștințe avansate de proiectare a interfețelor grafice sau concepte de Design UX. Concepte care, chiar dacă existau atunci, în foarte multe cazuri erau complet ignorate.
Cu timpul, datorită Microsoft și Apple, lumea a început să pună tot mai mult accent pe User Experience și pe UI Design. Dar reminescențe ale războiului tehnologic de acum câțiva ani au rămas și în zilele noastre. Pentru noi, ca dezvoltatori, arhitecți software, designeri UX/UI, manageri IT, CTO, sau ce funcții mai deținem în companiile pentru care lucrăm, nu mai contează atât de mult tehnologia în sine. Trebuie să privim lucrurile “diferit”.
Tehnologia în sine nu este decât o unealtă, nu este un scop. Nu este target-ul final, este doar o modalitate prin care putem obține ceva – în cazul nostru, un produs software. Lumea nu mai este centrată pe “în ce limbaj de programare este scris acest software? pe ce sistem de operare rulează?, etc.”. Din simplu motiv că nu mai contează. Aceste aspecte tehnice, pentru clientul final, pentru utilizatorul de rând [chiar dacă el este CEO sau badea Vosi de la oi], nu contează. Devine irelevant pe ce platformă rulează aplicația, nu contează în ce limbaj de programare este scrisă, nu contează dacă programatorul și-a etalat talentul integrând cod ASM pe lângă codul C++, nu contează ce framework folosește.
Pentru utilizatorul final, contează să o poată folosi FĂRĂ MANUAL DE UTILIZARE. Utilizatorul nu citește. Nu citește nici mesajele de eroare, nu citește nici help-ul, nu citește nici manualul de utilizare. Pentru că nu are timp să citească o documentație a ceva care ar trebui să funcționeze de la sine, fără efort din partea lui.
Nimeni nu vrea o aplicație pentru care trebuie să citească documentația tehnică sau manualul de utilizare. Acest lucru îi frustrează, iar dacă mâine concurența va oferi un produs software care să le satisfacă aceste simple cerințe, vor deveni clienții ei. Iar noi nu vrem asta, nu?
El vrea să pornească telefonul mobil și să facă un apel. Cât de mult credeți că îl va interesa în ce limbaj de programare e scrisă aplicația de Dialer, pe ce sistem de operare rulează și ce framework folosește? Cât de mult credeți că va citi documentația tehnică a aplicației și instrucțiunile de utilizare? Un exemplu simplu. Aplicația respectivă de Dialer trebuie concepută, gândită, proiectată și implementată în așa fel încât omul respectiv să o poată folosi instant, fără nici un fel de manual de utilizare și fără să aibă nici un fel de noțiune tehnică asupra limbajelor de programare și sistemelor de operare. De când trebuie să ai master în informatică ca să îți inițiezi un apel? Este exagerat exemplul, dar utilizatorul tot timpul exagerează atunci când ceva nu merge așa cum se așteaptă.
Pe acest principiu gândesc absolut toți utilizatorii. Fie că e vorba de aplicații folosite în scop personal, de divertisment sau pentru business. Nimeni nu vrea o aplicație pentru care trebuie să citească documentația tehnică sau manualul de utilizare. Acest lucru îi frustrează, iar dacă mâine concurența va oferi un produs software care să le satisfacă aceste simple cerințe, vor deveni clienții ei. Iar noi nu vrem asta, nu?
În principiu, nu mai contează sistemul de operare și tehnologia pe care o folosim. Sistemul de operare îl alegem în funcție de target-ul audienței. Nu alegem sistemul de operare, apoi forțăm audiența să îl folosească. Lăsăm utilizatorul să folosească mediul în care se simte confortabil. Dacă folosește produse Apple de o vreme, nu îl vom obliga să își achiziționeze un smartphone cu Android sau chiar cu Windows Mobile, pentru simplul motiv că noi am decis să dezvoltăm aplicația de care are nevoie în Visual Studio și C#, pentru că toată lumea știe că “Objective C și XCode sunt greu de folosit”. De asemenea, dacă utilizatorul dorește mobilitate și accesarea aplicației dintr-un portal WEB, nu vom încerca să-l convingem să folosească o aplicație desktop, din simplu motiv că noi știm prea bine că WEB sucks și WPF rulz and Desktop rocks.
O experiență plăcută pentru utilizator este în momentul în care aplicația rulează în mediul în care el se simte cel mai confortabil, el nu mai are nevoie de manual de utilizare, interfața grafică este intuitivă și plăcută ochiului, aplicația e logică, iar pașii pe care trebuie să-i urmeze sunt naturali, în momentul în care simte că, utilizând-o, își crește productivitatea și devine mai eficient.
Vom studia mediul în care utilizatorul se simte “acasă”. Vom analiza ce folosește, cu ce este familiarizat, dacă preferă un Desktop sau poate tot timpul lucrează pe un laptop, dacă preferă tableta sau smartphone-ul. În funcție de stilul de viață al acestuia, vom trece la proiectarea soluției de care are nevoie. Ulterior, vom stabili sistemul de operare target și în funcție de sistemul de operare, vom alege mediul de dezvoltare, framework-ul și limbajul de programare.
O experiență plăcută pentru utilizator este în momentul în care aplicația rulează în mediul în care el se simte cel mai confortabil, în momentul în care nu mai are nevoie de manual de utilizare, în momentul în care interfața grafică este intuitivă și plăcută ochiului, în momentul în care aplicația este logică, iar pașii pe care trebuie să îi urmeze sunt naturali, în momentul în care simte că, utilizând-o, își crește productivitatea și devine mai eficient.
Everything should be made as simple as possible, but no simpler. [Albert Einstein]
Complexitatea unei aplicații se mută. Se mută de la utilizator la programator. Se mută din interfața grafică în codul sursă. Poate că, pentru a face viața utilizatorului mai ușoară, o îngreunăm pe cea a dezvoltatorilor. Dar să nu uităm un aspect esențial. Bunăstarea dezvoltatorilor este direct proporțională cu satisfacția clienților. Și, odată cu satisfacția clientului vine și satisfacția personală, pentru că am realizat ceva cu adevărat util, ceva de care utilizatorului și lumii să îi pese.
Tehnologia trebuie să deservească utilizatorul, și nu invers. Tehnologia trebuie să fie o extensie naturală a individului, indiferent că vorbim de un PC sau de un smartphone. Utilizatorul nu trebuie să fie sclavul tehnologiei, ci stăpânul ei, trebuie să simtă că o are sub control, nu că este controlat de ea. Orientarea corectă este către utilizator și către nevoile acestuia. Aplicația pe care o construim nu este decât un tool care să îi facă viața mai ușoară, cu ajutorul căreia să își termine cât mai rapid treaba, pentru a se putea dedica lucrurilor cu adevărat importante – familia, pasiunile, prietenii.
Scopul vieții unui utilizator nu este acela de pierde timp învățând aplicația voastră sau a mea. Este acela de a scăpa cât mai repede de ea. V-ați făcut treaba în momentul în care utilizatorul dorește să mai deschidă o dată aplicația voastră, pentru simplu motiv că îi place.
Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works. [Steve Jobs]
Am inventat computerele personale, acum mulți ani, cu scopul de a ne face viața mai ușoară, nouă și tuturor celor care le folosesc. Dar în loc să facem viața oamenilor mai ușoară, am sfârșit prin a obliga toți utilizatorii de tehnologie să devină mini-technicus. E timpul să ne regândim strategia și să facem tehnologia să își îndeplinească scopul pentru care a fost creată: acela de a face viața oamenilor mai simplă, nu de a o transforma într-un calvar.
Trăim, gândim și visăm în culori. Iar eu cred că PC-ul, tableta și smartphone-ul trebuie să facă la fel. Tehnologia trebuie să devină o parte din noi, să ne conecteze ca indivizi, ca oameni, ca societate. Și, cel mai important, să ne atingă inimile. Pentru că dacă poți atinge inima cuiva, posibilitățile sunt nelimitate.
Jurnalul unui designer UX/UI prezintă modul de abordare a design-ului orientat către User Experience și proiectarea interfețelor grafice [UI Design], dintr-un altfel de punct de vedere.
