Evenimentul a reunit, online, zece lideri din domeniu, care au analizat anatomia unei restructurări din trei perspective: financiară, fiscală și juridică. Ei le-au oferit participanților perspective relevante asupra contextului financiar actual și asupra provocărilor cu care se confruntă companiile și au oferit o serie de instrumente prin care organizațiile pot transforma incertitudinea în decizii mai bine fundamentate: ajustări voluntare, acorduri de preț în avans, proceduri amiabile și scheme de ajutor de stat care pot susține transformarea.
Radu Cracan, Associate Economist, EBRD, a vorbit despre contextul economic din perspectiva sectorului bancar.
„Cam din 2023, economia României a avut o performanță mai slabă decât principalele economii din regiune, iar creșterea economică, în ultimii doi ani, a fost sub așteptări. În prima jumătate a acestui an, economia s-a contractat cu 0.6 procente. Această evoluție a reflectat scăderea consumului privat, performanța modestă a exporturilor și reducerea stocurilor, deci nu au fost doar efecte legate de ajustarea fiscală.
Din perspectivă sectorială, doar construcțiile și agricultura au înregistrat creșteri mai semnificative, față de anul trecut, iar industria și comerțul s-au contractat puternic. La începutul anului trecut, rata inflației s-a stabilizat în jurul a cinci la sută, însă la jumătatea anului trecut acest trend s-a schimbat, când a fost liberalizată piața de energie electrică și s-a majorat TVA. Traiectoria de moderare a inflației începută în iulie 2026 a fost mai lentă din cauza prețurilor la combustibili și altor materii prime.
Există și o serie de factori ce ar putea susține o redresare graduală. Moderarea inflației va susține consumul și eventual condițiile de finanțare. Ritmurile salariale s-au temperat, ceea ce susține, în continuare, competitivitatea de cost a economiei și ar putea susține, pe termen scurt și mediu, exporturile. Ajutoarele de stat vor deveni mai selective în următoarea perioadă și vor concentra resursele asupra investițiilor cu valoare adăugată mai ridicată și cu impact mai puternic asupra competitivității și productivității.
Pe termen lung, aceasta ar trebui să reprezinte o decizie mai favorabilă unei creșteri mai sustenabile ale economiei. România rămâne o economie relativ atractivă din perspectiva costurilor, însă modelul său de dezvoltare trebuie să se orienteze cât mai rapid către un model axat pe creșterea productivității, inovării, o producție mai sofisticată și investiții străine cu o valoare adăugată mai ridicată”.
Roxana Gheorghe, Tax Advisor, Kinstellar, a susținut o prezentare cu tema: „O privire asupra statisticilor ANAF”.
„Într-un context în care ANAF își intensifică activitatea de control și utilizează tot mai eficient datele disponibile prin e-Factura, SAF-T și celelalte sisteme digitale, riscurile fiscale sunt identificate tot mai rapid, de multe ori înainte de declanșarea unei inspecții fiscale propriu-zise. Conformarea fiscală nu mai înseamnă doar reacție la controale, ci adoptarea unei conduite preventive”.
Nicoleta Florea, Managing Associate, Accountant and Financial Advisor, Head of Accounting & Payroll, Kinstellar, a vorbit despre activele nete: „Activul net este un rezultat, nu un diagnostic. E simplu de calculat, dar mult mai dificil de rezolvat. Matematic, putem determina exact cât lipsește pentru a reveni peste pragul legal.
Financiar, însă, provocarea este să înțelegem de ce am ajuns acolo și ce soluție poate susține compania pe termen lung. Activul net ne semnalează existența unei probleme. Analiza financiară ne ajută să îi identificăm cauzele. Iar diagnosticul este esențial: două companii cu același deficit de activ net pot avea realități economice complet diferite și pot necesita soluții fundamental diferite.
Pragul legal stabilește minimul necesar, nu structura financiară optimă. Reconstituirea activului net trebuie evaluată nu doar prin nivelul capitalurilor proprii după operațiune, ci și prin impactul asupra lichidității, îndatorării, structurii participațiilor și capacității viitoare de finanțare.
Iar atunci când problema este structurală, discuția nu mai este doar despre cât recapitalizăm, ci despre ce trebuie schimbat în business ca să-i modificăm traiectoria. Acesta este momentul în care discuția despre activul net devine una despre restructurare. Pentru că reconstituirea activului net poate corecta efectul, dar restructurarea trebuie să adreseze cauza”.
Theodor Artenie, Partener, Kinstellar: „Depistarea din timp nu șterge eroarea, ci îi poate schimba uneori consecințele. Schimbarea operațională oprește riscul pentru viitor. Conformarea voluntară oprește dobânzile si înlătură riscul pentru trecut. În viață reala, de cele mai multe ori este nevoie de ambele”.
Marius Ezer, Partener, Kinstellar, a vorbit despre creanțele fiscale în contextul restructurării: „Cheia implementării cu succes a mecanismelor de restructurare constă în recunoașterea din timp a situațiilor de dificultate financiară, pentru a permite selectarea politicilor și instrumentelor de redresare adecvate. Procedurile de arbitraj în materie fiscală sunt aplicate cu succes în vestul Europei și într-o mai mică măsura în jurisdicțiile din estul Europei.
Cheia constă în abordarea autorităților competente la nivelul fiecărui stat. În Romania, s-a făcut primul pas în impunerea acestui mecanism alternativ de soluționare a disputelor, prin modificarea Codului de Procedură Fiscală în 2025, când a fost implementată o procedură specifică și atribuții concrete la nivelul autorității fiscale competente”.
Carmen Mazilu, Senior Associate, Tax Advisor, Kinstellar, a adus în discuție impactul reorganizărilor asupra prețurilor de transfer: „Reorganizarea nu este doar o decizie de business, ci și un eveniment de prețuri de transfer. Întrebarea ANAF nu este <de ce ați restructurat?>, ci <unde s-a dus profitul și cine a fost plătit pentru el?>”.
Carmen Mazilu a vorbit și despre Acordul de Preț în Avans: „Noul cadru APA mută discuția despre prețuri de transfer din discuția post-factum, la control, în validarea ex-ante. Într-un cadru fiscal care se schimbă de la o lună la alta, APA rămâne ancora de stabilitate, iar Ordinul 827 îl face mai accesibil: rol-back de până la cinci ani, mai mult dialog și scutire de dosar TP pentru tranzacțiile acoperite”.
Rusandra Sandu (Partener, Kinstellar), Ionuț Mărcuț (consultant financiar, Kinstellar) și Iulian Sorescu Partener (Head of Financial & State Aid, Kinstellar) au prezentat o serie de noutăți și aspecte practice despre ajutoarele de stat.
Rusandra Sandu: „Am avut în vigoare, pe perioade succesive de șapte ani, scheme de finanțare a industriei prelucrătoare. Dacă la început erau generale și se finanța, practic, orice în domeniul producției, au devenit pe parcursul anilor mult mai rafinate și mai nișate și cred că anul acesta, în premieră, avem o nișare și mai pregnantă, pentru că această schemă este adresată stimulării investițiilor pentru realizarea produselor cu deficit comercial.
Legiuitorul a efectuat această nișare ținând cont de contextul socio-economic, astfel încât produsele care beneficiază de finanțare se înscriu în anumite categorii precis definite de HG486 – este vorba despre industria farmaceutică, în primul rând. În al doilea rând, este vorba de industria alimentară – produsele de panificație, prelucrarea cărnii, produse lactate, dar vorbim și de bere.
Vorbim de produse electronice și IT, de anumite produse din industria metalurgică, dar și de textile, mobilă. Această schemă are un buget de peste un miliard de euro, cu bugete anuale de circa 150 milioane. Trebuie reținut, în primul rând, că valoarea minimă a unei investiții trebuie să fie de zece milioane de euro, pentru a beneficia de un ajutor de stat pe această schemă”.
Ionuț Mărcuț: „În ultima perioadă, am avut multe discuții cu transportatorii, care se plângeau de lipsa infrastructurii. Motiv pentru care, acum, prin fondul de modernizare – cel care finanțează și schemele de energie – avem alocați peste un miliard de euro pe cinci scheme de ajutor de stat destinate transportatorilor. Aceste scheme vizează achiziții de camioane electrice, stații de reîncărcare, respectiv utilaje și echipamente destinate transporturilor.
Practic, vorbim de un întreg ecosistem necesar infrastructurii de transport. În momentul de față, avem două scheme deschise spre aplicație. Vorbim, prima dată, despre schema care vizează achiziția de camioane electrice, dar este valabilă și pentru camioane, și pentru transportul maritim și feroviar. Pe această schemă, avem un buget total de 299 milioane de euro, iar pentru camioane electrice avem alocați în acest an 75 milioane. Transportatorii pot achiziționa până la zece camioane electrice pe sesiune. Pentru acestea primesc, practic, diferența dintre un vehicul electric și unul diesel. Se urmărește scoaterea din uz a vehiculelor poluante”.
Iulian Sorescu: „România a făcut un pas curajos înainte prin schema de ajutor de stat pentru R&D (cercetare-dezvoltare), ce indică clar semnalul că se dorește trecerea de la o producție tradițională simplă, de tip <asamblare de componente> către inovare și obținerea de produse cu valoare foarte înaltă. Prin aceasta schemă se pot finanța o parte din costurile salariale de R&D (net plus toate taxele aferente personalului) și din CAPEX-ul ce va fi investit pentru producerea rezultatelor inovării.
Proiectele eligibile în valoare de minimum un milion de euro și maximum zece milioane pot primi, în medie, 40-50 la sută ajutor de stat nerambursabil. Această schemă are un buget total aprobat de un miliard de euro pe o perioadă de șapte ani. E un buget foarte generos. Proiectele se depun într-un sistem necompetitiv, în orice perioadă a anului, până la epuizarea bugetului anual de 150 milioane de euro”.
Bogdan Năforniță, CEO & co-fondator, Profluo, a vorbit despre pachetul legislativ ViDA.
„Mai multe jurisdicții din Europa aleg să se insereze în tranzacțiile comerciale în timp real, ca să faciliteze conformarea fiscală și să aibă posibilitatea de a controla tranzacțiile pe măsură ce au loc, în loc să aștepte luni sau ani. Acest lucru se întâmplă pe un strat de date structurate, precum e-Facturile, e-Raportările și e-Transport. Tot mai mult, conformarea fiscală devine tehnologie. Vorbim aici despre pachetul legislativ ViDA, adoptat de Consiliul Miniștrilor de Finanțe ai UE în martie 2025 și intrat în vigoare în aprilie 2025.
Până la 30 iunie 2030, statele membre trebuie să transpună în legislația națională prevederile privind raportarea digitală, care vor deveni aplicabile de la 1 iulie 2030. Formatul standard pentru facturarea electronică în UE va fi bazat pe standardul european EN 16931, utilizat deja și în România. Se va introduce obligativitatea e-invoicing-ului structurat pentru tranzacțiile B2B intraeuropene și cea a emiterii e-Facturii în zece zile de la data evenimentului care trebuie facturat. Raportările se vor întâmpla pentru fiecare tranzacție în parte”.
Evenimentul a fost organizat de Kinstellar România, cu susținerea BusinessMark.
- Parteneri media: AngajatorulMeu.ro, Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, DigitalBusiness, PRwave, Româniadurabilă.ro, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, MATEK, Business Voice, Business Press, Business Age.
- Partener de monitorizare: Mediatrust
DESPRE KINSTELLAR ROMÂNIA
Este o firmă de avocatură independentă de top în Europa Centrală și de Est, Europa de Sud-Est și Asia Centrală, iar prin firma-soră, și în Asia de Sud-Est. Cu 15 birouri, inclusiv cele ale firmei-soră din Asia de Sud-Est, și peste 400 de avocați locali și internaționali, funcționează ca o firmă unică, pe deplin integrată, și oferă consultanță unitară în toate jurisdicțiile în care este prezentă.
Biroul din România combină expertiza juridică cu servicii de consultanță fiscală, financiară, contabilitate și salarizare, prin divizia Kinstellar Tax& Financial Advisory. De la prețuri de transfer, litigii fiscale și proiecte de ajutor de stat, până la restructurări și conformitate financiară, Kinstellar România le oferă companiilor care investesc sau operează în țară o abordare integrată.
DESPRE BUSINESSMARK
Din 2013, organizează evenimente business „concept propriu”, cu o abordare „all-industries” dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.
Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B.