Modelul islandez: “Muncește mai puțin, trăiește mai mult”

Chiar poți să lucrezi cu adevărat mai puține ore, pentru același salariu, și să-ți păstrezi productivitatea? Islandezii demonstrează că poți.

Chiar în timp ce pandemia obliga companiile din întreaga lume să reimagineze locul de muncă, cercetătorii din Islanda efectuau două teste pentru a afla dacă și cum poate fi scurtată săptămâna de lucru. Cercetarea din Islanda a fost unul dintre puținele studii formale de amploare pe această temă. Cum au reușit participanții să transforme acest experiment într-un succes și să devină, din nou, un exemplu pentru restul lumii?

Cei mai mulți dintre cei circa 2.500 de lucrători implicați în studiu – mai mult de unu la sută din populația activă a țării – au constatat că experimentul a fost un “succes copleșitor”: oamenii au reușit să lucreze mai puțin pentru aceiași bani, dar și-au menținut productivitatea. Bonus: și-au îmbunătățit bunăstarea personală, notează Bloomberg.

Testele au funcționat și pentru că angajații și angajatorii au fost flexibili, dispuși să experimenteze și să facă schimbări atunci când ceva nu a funcționat. În unele cazuri, companiile au fost nevoite să adauge la loc câteva ore, după ce și-au dat seama că au au redus prea mult programul de lucru. Islanda a căutat soluții pentru a reduce programul de lucru și pentru că oamenii raportau un număr relativ mare de ore de muncă – în medie, 44,4 ore pe săptămână, al treilea cel mai mare număr dintre țările Eurostat, în 2018.

Participanții la studiu au muncit mai puțin cu trei până la cinci ore pe săptămână, fără să piardă din salariu. Dacă, în sectorul public, zilele de lucru mai scurte nu sunt o noutate, în companiile private, angajații și managerii au folosit tehnici simple pentru a menține productivitatea.

Bloomberg News a intervievat patru islandezi, care au descris unele dintre problemele inițiale care au însoțit schimbarea programului în companiile de stat, în ultimii ani. Toți au fost ajutați de angajatori, care au luat măsuri pentru susținerea lor, precum programele de formare în gestionarea timpului.

“Cele mai multe proiecte pot aștepta până mâine dimineață”

Ca director al agenției ce are în grijă drumurile din Reykjavik, Hjalti Guðmundsson conduce o echipă de circa 140 de persoane. Cei mai mulți lucrează afară, la întreținerea drumurilor și curățarea străzilor și a spațiilor verzi. Înainte de începerea testelor pentru reducerea programului, în 2016, angajații lucrau de obicei de la 7 la 17,30 sau mai târziu. Tot ce trecea de 15,30, se contoriza ca ore suplimentare.

Compania lor a experimentat simultan două modele diferite. În unele locații, patru din cele cinci zile de lucru au fost scurtate cu o oră, astfel că programul se încheia la ora 16. În altele, personalul a lucrat orele obișnuite de luni până joi și o jumătate de zi vineri. La final, fiecare a votat pentru modelul preferat, care a devenit permanent. Rezultatul a fost clar: mai mult de 90 la sută dintre angajați au dorit să-și scurteze ziua de lucru cu o oră, patru zile pe săptămână. “Nu m-a surprins alegerea lor. Dacă lucrezi de la 7,30 la 17, ultima oră nu este foarte productivă”, explică Guðmundsson.

După introducerea noului mod de lucru, angajații au declarat că au mers mai rar la consultații medicale și la fizioterapie, iar concediile medicale s-au rărit. Toți au apreciat că au putut să petreacă mai mult timp alături de familii și pentru hobby-urile lor, dar și că au câștigat o oră în plus de lumină naturală, în special în timpul iernii.

Și Hjalti a reușit să se bucure parțial de săptămâna de lucru scurtată. Nu i-a fost ușor, fiindcă vrea să fie mereu un exemplu pentru colegi. “Până la urmă, majoritatea proiectelor pot aștepta până mâine dimineață”, a constatat el.

Islanda a căutat soluții pentru a reduce programul de lucru și pentru că oamenii raportau un număr relativ mare de ore de muncă – în medie, 44,4 ore pe săptămână.

Timp pentru școală

Arna Hrönn Aradóttir, manager de proiect în domeniul sănătății publice în suburbiile din Reykjavik, a fost una dintre primii angajați care au testat reducerea programului de lucru, în 2015. Mamă a cinci copii, a încercat mereu să păstreze un echilibru între ziua de lucru de opt ore, îngrijirea copiilor și treburile casnice. La începutul experimentului, a optat să-și scurteze ziua de lucru cu o oră în fiecare zi. Agenția la care lucrează a înscris-o la un curs de gestionare a timpului, unde a învățat să scurteze ședințele, să reducă timpul petrecut în deplasări și să-și organizeze munca mai eficient.

Înainte, lucra 40 de ore pe săptămână. Acum muncește 36 – opt ore pe zi de luni până joi și patru vinerea. Asta i-a permis și să se înscrie la un masterat, ceea ce înseamnă că-și va îmbunătăți poziția pe piața muncii. Când nu are cursuri, merge cu bicicleta sau face drumeții și are mai mult timp pentru ea și pentru copii.

“Dacă angajații mei sunt mulțumiți, munca mea devine mai ușoară”

Sólveig Reynisdóttir, șefa Arnei, afirmă că participarea centrului de servicii din Reykjavík a fost un răspuns la un sondaj anual al angajaților, care a arătat că sunt supuși la o mare presiune la locul de muncă.

Agenția a căutat soluții pentru a găsi programul ideal. Inițial, a “tăiat” cinci ore pe săptămână, apoi trei și, într-un final, a ajuns la patru. Asta a creat tensiuni în rândul angajaților, reticenți să treacă de la o săptămână de lucru de 35 de ore la una de 37, chiar dacă asta însemna un program mai scurt decât înainte.

Săptămâna de lucru scurtată i-a motivat pe angajați să muncească mai mult, notează Sólveig Reynisdóttir. Dar, în calitate de manager, ea a avut mai multe dificultăți de adaptare, în special din cauza numărului mare de proiecte aflate în lucru. Totuși, recunoaște că, în calitate de manager, e de mare ajutor faptul că oamenii cu care lucrează sunt mulțumiți.

“Șefii ne îndeamnă să ne luăm liber”

Saga Stephensen a trecut la săptămâna de lucru mai scurtă în ianuarie. Ea și colegii ei au votat pentru o zi liberă completă o dată la două vineri, cu program normal în restul timpului.

Compania sa a înscris-o la cursuri de gestionare a timpului, care i-au permis să scurteze și să reducă numărul de întâlniri, să înlocuiască întâlnirile față în față cu cele online și să reducă astfel și timpul petrecut în deplasări. În plus, în zilele de vineri în care lucrează, angajatorul său a “interzis” întâlnirile, pentru a-i permite să-și finalizeze proiectele din acea săptămână.  

A fost nevoie de ceva timp pentru ca ea și colegii ei să se adapteze la noul program. În săptămânile în care are liber vineri, uneori ajunge să lucreze mai multe ore în alte zile, a remarcat ea. Dar, în general, toată lumea este mulțumită de noul program.

În zilele libere de vineri, Saga își petrece acum timpul făcând treburi casnice, întâlnindu-se cu familia și prietenii și, ocazional, profită de weekendul prelungit pentru a face o scurtă călătorie.

Articolul anterior

Kids in Business: De la gestionarea insolvențelor, la educație antreprenorială pentru copii

Articolul următor

COS, liderul pieței de fit-out de birouri, își continuă expansiunea regională în marile orașe din țară

Articole din aceeași categorie
Total
23
Share