La 25 de ani de la înființarea OAR, filiala București reunește 4.788 de arhitecți activi, aproximativ o treime dintre arhitecții din România, și cea mai mare comunitate profesională de profil din țară.
Față de 2001, când filiala număra 1.290 de membri (810 arhitecți și 480 arhitecte), profesia s-a transformat structural: astăzi, filiala are 4.788 de membri, dintre care 2.601 arhitecte și 2.187 arhitecți. În România activează între 3.500 și 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri de mici dimensiuni până la businessuri consolidate. Dacă în 2001 un birou de arhitectură depășea rareori un milion de euro cifră de afaceri, liderii pieței ajung astăzi la 3-6 milioane de euro pe an, iar primele zece birouri cumulează venituri de 20-30 de milioane de euro.
De la introducerea lor, în octombrie 2005, dovezile emise de filială s-au menținut la un nivel constant, de aproape 13.000 pe an: 12.986 în 2006 și 12.651 în 2025, iar în 2026 au ajuns deja la 9.156, până la la începutul acestei luni.
Tariful mediu de proiectare a crescut de la 3-10 euro/mp la 15-45, pe fondul unui nivel de detaliere mult mai ridicat. Echipele de proiect, care reuneau în 2001 una până la trei specialități, integrează astăzi BIM manageri, auditori nZEB și consultanți pentru trafic, însorire, peisagistică, acustică sau certificări LEED/BREEAM. Standardul nZEB este obligatoriu, iar evidența profesională este 100 la sută digitală, prin SIOAR.
Dr. arh. Sergiu Petrea, președintele OAR București: „Inteligența artificială, BIM, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcțiilor, nu sunt teme pentru conferințele din 2030. Ele ne influențează azi profesia, indiferent că ne referim la mediul academic, la practica propriu-zisă, la reglementare sau administrație”.
La 25 de ani de la înființarea OAR, filiala București reunește 4.788 de arhitecți activi.
Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România: „Acești 25 de ani înseamnă pentru generația noastră o dublă responsabilitate: față de arhitecții cu viziune care au construit Ordinul, comunitatea profesională actuală, mecanismele, infrastructura și standardele la care vrem să profesăm, dar mai ales față de potențialul arhitecturii de a produce bine în societate, beneficiarul final al misiunii noastre într-o lume în schimbare accelerată”.
Profesia în 2051
OAR București derulează, împreună cu specialistul în foresight Bülent Duagi, un exercițiu care analizează evoluția profesiei până în 2051. Analiza pornește de la două incertitudini major.
- impactul AI: de la amplificarea capacității arhitecților, cu judecata profesională și responsabilitatea păstrate în sarcina oamenilor, până la preluarea de către AI a celei mai mari părți a proiectării și a verificării conformității.
- presiunile climatice și seismice: de la o evoluție graduală, gestionabilă prin adaptare, până la suprapunerea unor șocuri severe – căldură extremă, inundații și un cutremur major.
Din combinarea celor două axe rezultă patru scenarii, folosite ca ipoteze de lucru pentru a identifica de ce va avea nevoie profesia în oricare dintre ele: formarea juniorilor, învățarea continuă, sustenabilitatea economică a birourilor și pregătirea instituțiilor pentru schimbare.