Suedia este pe punctul de a trece la un nou nivel în parcursul său spre o societate fără numerar, în condiţiile în care pandemia de coronavirus riscă să ducă bancnotele şi monedele cu un pas mai aproape de dispariţie, transmite Bloomberg.
Potrivit guvernatorului Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves, unii tineri suedezi „nu au habar” cum arată banii reali. Însă acesta este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves şi pe alţii, iar guvernatorul spune că parlamentarii ar putea fi nevoiţi să intervină înainte să fie prea târziu. „Dacă se sting luminile, trebuie să avem suficient numerar fizic în această ţară îndepărtată, astfel încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici, dacă există o problemă serioasă”, avertizează Stefan Ingves.
Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerarul un risc de sănătate şi, în consecinţă, mai puţin popular ca niciodată. Metoda de preferată de plată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranţă maximă a sănătăţii, notează Agerpres.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Banca suedeză Klarna AB estimează că 73 la sută din plăţile efectuate cu cardul de către clienţii săi sunt acum fără contact, în creştere faţă de 63 la sută înainte de pandemie. „Oamenii nu vor să atingă monede şi bancnote sau să apese butoane, iar coronavirusul a accelerat această tendinţă”, afirmă Viveka Soderback, manager la Klarna.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Conform celor mai recente date, Suedia are mai puţini bani în circulaţie decât oriunde în lume – circa unu la sută din Produsul Intern Brut. În SUA, procentul este de opt la sută, iar în zona euro – de peste zece la sută. Un sondaj realizat în iulie arată că trei sferturi dintre suedezii cu vârsta între 18 şi 34 de ani nu au utilizat niciodată sau foarte rar bani numerar.
Problema lipsei numerarului ridică şi unele chestiuni „practice” cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank şi-a făcut o planificare avansată, pentru a afla cum să rămână o instituţie relevantă şi cum să se asigure că cetăţenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali. „Avem nevoie de o definiţie a mijlocului legal de plată adecvată erei digitale, iar că guvernul va trebui să elaboreze o legislaţie care să oblige băncile şi companiile să menţină o capacitate minimă de gestionare a banilor lichizi”, arată Stefan Ingves.
În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale, iar la începutul acestui an a lansat un proiect-pilot, pentru a identifica ce tip de tehnologie este necesară pentru a lansa aşa-numita coroană electronică.
Între timp, unul dintre ultimele bastioane ale numerarului, banii de buzunar ai copiilor, dispare şi el în Suedia. Doar 16 la sută dintre copiii suedezi primesc alocaţii regulate sub formă de bancnote şi monede reale, arată un sondaj realizat de Sifo, în iunie. În aceste condiţii, cel mai mare creditor din Suedia, Svenska Handelsbanken AB, a introdus o puşculiţă digitală, pentru a ajuta copiii să-şi gestioneze banii de buzunar cu ajutorul telefoanelor mobile. Însă următoarea generaţie de copii din Suedia ar putea să nu ştie ce este o puşculiţă tradiţională, care va deveni un obiect similar cu telefoanele cu disc.