Tocmai s-a încheiat ediția anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția – o bună ocazie de analiză a principalelor provocări cu care se confruntă lumea – de la securitatea cibernetică, comerțul global și crypto monezi, la cooperare, egalitatea de șanse, crize umanitare și schimbarea climatică.
Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente
În România, ecourile acestor subiecte discutate de liderii politici și de business ai lumii nu fac audiență. Agenda publică e sub semnul urgenței și nu poate cuprinde astfel de „abstracțiuni”. Despre anvergura leadership-ului autohton, care să gândească la această scală, nu mai vorbim – se gândește sporadic și abia local. Însă, ansamblul mondial se susține pe cei care proiectează viitorul, integrează tendințele în politicile pe care le gândesc și sunt orientați spre economia progresului.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Ca să fie sustenabil, progresul economic trebuie să se bazeze pe o politică fiscală solidă, pe un comerț global dezvoltat, pe creșterea nivelului de trai, într-un mediu nepoluat, corelat cu dezvoltarea tehnologiei și în condiții de productivitate și competitivitate ridicate.
- Politica fiscală poate fi un mijloc de reglare a inegalităților sociale atâta timp cât diminuează lacunele din legislație, atenuează șocurile economice spre beneficiul celor săraci, valorifică digitalizarea, este centrată pe valori și este sustenabilă.
- Comerțul global creștea cu opt la sută până la criza financiară din 2008. A urmat o rată medie de creștere anuală post-criză de trei la sută. Distribuirea beneficiilor acestei creșteri în venituri s-a facut inegal. Potrivit FMI, în ultimii 30 de ani, 53 la sută dintre țări au cunoscut o creștere a inegalității distribuirii veniturilor, ceea ce a șubrezit adeziunea politică la comerțul global.
- Creșterea nivelului de trai se corelează cu productivitatea globală a muncii. Potrivit Economic Policy Institute, între 1973 și 2013, productivitatea a crescut cu 74 la sută, în timp ce salariul a crescut cu doar 12,5 la sută. În perioada crizei financiare din 2008 scăderea productivității a dus chiar la o reducere a valorii reale a salariilor. În plus, transformările tehnologice, cele ale piețelor și globalizarea au afectat distribuirea veniturilor.
- Schimbarea climatică, poluarea și reducerea resurselor afectează economiile statelor și ale companiilor. Potrivit FMI, PIB-ul pe locuitor în țările cu venituri scăzute va fi cu nouă la sută mai mic în 2100, dacă nu ar exista schimbarea climatică. Impactul schimbărilor de mediu afectează producția agricolă și productivitatea, sănătatea și mortalitatea. Politicile economice și practicile de business trebuie să țină cont de constrângerile legate de mediu, ca să asigure o creștere sustenabilă pe viitor.
- Dezvoltarea tehnologiei, din ce în ce mai rapidă, testează coeziunea socială și cere răspunsuri vizionare în materie de politici publice pentru a promova inovația și productivitatea. Potrivit unei analize realizate de Gartner, numărul dispozitivelor conectate va crește de la 8,4 miliarde, în 2017, la 20,4 miliarde, în 2020. Avansul tehnologic aduce împreuna lumea fizică, cu cea virtuală și biologică, organizează realitatea și determină regândirea bazei economice de dezvoltare a statelor.
La nivel global, evoluția economică din ultimul an nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Avansul tehnologiei, transformările politice, tranziția către un nou cadru comercial și de cooperare internațională au creat nemulțumiri, au generat incertitudine și tensiuni economice. Realitatea economică s-a complicat și, prin urmare, s-a complicat și misiunea liderilor. Vechile canoane de conduită economică sunt înlocuite, se restructurează piețe, apar medii de schimb neconvenționale ce pun în mișcare capitaluri exprimate în monezi electronice. Orizontul următorilor ani aduce provocări multe și răspunsuri puține. Economia progresului va fi un „Frankenstein economic” sau un „Prometeu modern”?
DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA
Are o experienţă profesională de opt ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.