“Statul la orizontală”, mișcarea “Made in China”, care câștigă tot mai mult teren în rândul tinerilor

Americanii îi spun “lying flat”. În China, țara de unde a pornit acest fenomen, care se răspândește rapid printre millenialii din toată lumea, poartă numele de “tang ping”. Ce înseamnă, de fapt, “statul la orizontală”?

“Statul la orizontală” înseamnă, în esență, să faci minimul necesar pentru a supraviețui și să nu urmărești decât ce este absolut esențial pentru asta. Reprezintă mentalitatea de a sta, pur și simplu, în loc să fii un membru productiv al societății. În loc să te străduiești să studiezi, să-ți cumperi o casă sau chiar să-ți întemeiezi o familie, nu faci altceva decât să stai întins.

Unii au numit această mișcare un manifest împotriva materialismului, alții bănuiesc că este vorba, pur și simplu, de lene, iar alții spun că acest tip de atitudine defetistă este un rezultat inevitabil atunci când oamenii devin atât de copleșiți de ideea de a munci până la epuizare încât simt că nu există altă opțiune decât să renunțe, notează South China Morning Post.

“Inventatorul”

În aprilie, o postare a devenit virală pe platforma de socializare Baidu Tieba. Tânărul Luo Huazhong, în vârstă de 20 de ani, a povestit cum a îmbrățișat acest stil de viață, bazat pe minimalism.

Luo a explicat cum a ales un stil de viață cu dorințe reduse și fără presiune, fără un loc de muncă stabil, în timp ce locuia cu părinții în provincia Zhejiang. Când se simțea în stare, călătorea trei ore până la Dongyang, Zhejiang, unde se află cel mai mare studio de film din lume. Acolo și-a găsit un loc de muncă pe care îl consideră perfect – joacă roluri de cadavru în filme.

“De fapt, când zic că stau la orizontală, nu vreau să spun că stau așa toată ziua și nu fac nimic. <Statul la orizontală> este o stare de spirit – adică simt că multe lucruri nu merită atenția și energia mea”, a completat ulterior Luo.

“Pionierii”

Povești similare despre tineri chinezi lipsiți de motivație au circulat și în trecut. Una dintre ele se referea la un grup de lucrători migranți, care se autointitulau “zeii Sanhe” și trăiau în zona Sanhe, din districtul Longhua din Shenzhen. După ce s-au săturat să muncească în fabrică, pentru un salariu mic, ei acceptau ocazional locuri de muncă în construcții și erau plătiți cu ziua.

Motto-ul lor: “cu o zi de salariu, te poți distra trei zile”. Dormeau în parcuri, mâncau tăiței la plic și stăteau în baruri până rămâneau fără bani. Dar autoritățile au luat în cele din urmă măsuri drastice împotriva “lor”, iar povestea nu a dobândit niciodată gradul de notorietate și nici longevitatea pe care o are “tang ping”.

Acum, contextul este diferit: în ultimii ani, tinerii chinezi au fost afectați de încetinirea economică a țării, de tensiunile comerciale cu Occidentul și de pandemie. Toate acestea vin după mulți ani în care s-au hrănit cu propaganda “visului chinezesc” al președintelui Xi Jinping, cu promisiunea unui viitor luminos pentru națiune și a unei vieți mai bune pentru ei înșiși.

Mulți chinezi nu mai suportă modul de lucru “996” – ture de la 9 la 21, șase zile pe săptămână -, mai ales că nu-și pot permite o casă și cu atât mai puțin să atingă un echilibru între viața profesională și cea privată. Iar unii și-au pierdut chiar și motivația de a încerca.

Cum au reacționat autoritățile

De la “gulerele albe” din orașele pline de viață ale Chinei, până la studenți, o “armată” de tineri frustrați a luat cu asalt rețelele de socializare și forumurile de pe internet, în ultimele luni, pentru a-și declara susținerea pentru “tang ping”. În toată țara, tricourile cu inscripția “Tineretul care stă și nu face nimic” sunt la mare căutare.

Autoritățile s-au străduit să reprime fenomenul, fiindcă se tem că ar putea zgudui ordinea socială și economică. “Marele zid” face tot posibilul pentru a împiedica oamenii să vorbească despre asta. Când echipele de cenzură și-au dat seama cât de populară devenise postarea lui Luo, au șters-o de pe internet. Totuși, copiile s-au răspândit rapid, au stârnit discuții aprinse și au dus la apariția altor clipuri, multe cu milioane de vizualizări. Dar și ele au fost șterse.

Potrivit economiștilor și comentatorilor din domeniul social, pe termen lung, acest fenomen poate nu numai să afecteze consumul și creșterea economică a Chinei, ci și să ducă la scăderea ratei natalității, ceea ce s-ar transforma într-o amenințare pentru sistemul de pensii. Și psihologii și medicii avertizează că lipsa de activitate prelungită crește riscul de tulburări fizice și mintale, inclusiv boli de inimă și depresie.

Între timp, mișcarea a devenit cunoscută și dincolo de granițele Chinei. Mulți tineri americani din clasa de mijloc, bine educați, au renunțat la slujbe, în ultimele luni, fiindcă susțin că și ei sunt epuizați. Ce e și mai ciudat este că cei care se plâng cel mai des de epuizare sunt chiar oamenii aflați la începutul carierei. Companiile din domenii foarte căutate până de curând, cum ar fi sectorul bancar și cel juridic, se străduiesc să-și păstreze angajații tineri.

Potrivit unui sondaj New York Fed din iulie, 2,3 la sută dintre americanii sub 45 de ani plănuiesc să iasă deja la “pensie”, față de doar 0,9 la sută dintre cei de peste 45 de ani.

Articolul anterior

Parteneriat strategic: Carrefour mizează pe Meta pentru a-și conecta cei 320.000 de angajați din România și din alte opt țări

Articolul următor

Ediția aniversară de 20 ani reconfirmă că Zilele Biz rămâne primul și cel mai puternic festival de B2B din România

Articole din aceeași categorie
Total
16
Share