Al doilea val al pandemiei și noile restricții impuse de autorități au afectat și mai puternic economia românească, în principal sectorul IMM-urilor, acolo unde problemele financiare s-au acutizat. 58 la sută dintre reprezentanții companiilor, chestionate într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Luna noiembrie a adus, din păcate, o accentuare a problemelor din economia românească, pe fondul dificultăților generate de pandemie. Scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar și, în general, contracția la nivel de business și consum, au influențat semnificativ finanțele companiilor, mai ales ale celor mici și mijlocii, arată concluziile noului barometru Sierra Quadrant, parte a programului de monitorizare a stării economiei, dezvoltat de compania de administrare a afacerilor.
Potrivit rezultatelor cercetării, realizată împreună cu compania de consultanță Frames, cei mai mulți dintre investitori au ajuns la fundul sacului. 58 la sută au fonduri disponibile pentru 1-2 luni, 22 la sută estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, opt la sută nu dispun de lichidități și doar 12 la sută au la dispoziție finanțare pentru mai mult de patru luni. „Nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să asistăm la un număr foarte ridicat de cazuri de insolvență și concordat preventiv, pe fondul provocărilor majore din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Cei mai mulți dintre respondenți au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61 la sută), accentuării blocajului financiar (14 la sută), reducerii creditului furnizor (12 la sută) și accesului limitat la finanțarea bancară (opt la sută). Cinci la sută dintre manageri au indicat alte cauze. „Lipsa banilor, sângele economiei, reprezintă marea problemă într-o economie firavă, cu peste 80 la sută dintre companii aflate în zona supraviețuirii. Accesul la finanțare a devenit tot mai dificil, iar programul IMM Invest a acoperit doar în mică măsură foamea de bani a firmelor, mai ales că s-a adresat în special firmelor bancabile. Întârzierea programului de finanțare pentru capital de lucru și investiții, de un miliard de euro, vină să pună presiune pe situația multe companii care ar putea fi salvate”, afirmă Ovidiu Neacșu.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Ce măsuri au luat firmele pentru a-și echilibra bugetele și a evita insolvența și falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcționare. Dincolo de amânarea plății taxelor la stat, invocată de 21 la sută dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți (41 la sută) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spații de lucru, transport, reducerea facturilor la utilități, funcționarea birourilor etc.), 27 la sută și-au schimbat politica de preț, iar nouă la sută au recurs la optimizarea schemelor de personal. Doi la sută au găsit alte soluții.
Întrebați ce vor face dacă vor ajunge la fundul sacului, un număr semnificativ de investitori (43 la sută) au menționat concordatul preventiv drept soluție pentru menținerea pe linia de plutire a companiei. 23 la sută ar intra în insolvență, iar restul au menționat alte soluții, precum finanțarea din resurse proprii sau falimentul direct al afacerii. „Concordatul preventiv reprezintă o procedură optimă pentru redresarea unei companii aflată în pericol de insolvenţă, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor accumulate şi cu scopul evitării procedurilor de faliment”, explică specialiștii.
Ce urmează în 2021?
De la precedenta ediție a barometrului Sierra Quadrant, din datele analizate reiese că tot mai mulți manageri au realizat că, fără o restructurare a companiei, e puțin probabil ca business-ul să supraviețuiască în 2021, dincolo de încheierea sau nu a pandemiei. Față de precedenta consultare, managerii par mai concentrați pe digitalizarea activităților companiilor, menționată de 26 la sută dintre respondenți (12 la sută la precedentul sondaj), pe reconfigurarea liniilor de credit furnizor (41 la sută față de 29 la sută) și pe reconfigurarea ofertelor (31 la sută). Alte măsuri avute în vedere în 2021 vizează continuarea scăderii cheltuielilor de funcționare (17 la sută), reduceri de personal (11 la sută) și alte măsuri (8 la sută).
„Focusul, în 2021, va fi pe regândirea relațiilor contractuale la nivelul economiei. Vedem situația din HORECA, acolo unde e nevoie de o flexibilizare a contractelor de furnizare de servicii, la fel și în zona de food (supermarketuri, hipermarketuri), unde accesul producătorilor români este în continuare dificil, iar condițiile financiare sunt, de cele mai multe ori, mai stricte pentru firmele mici decât pentru importatori. În multe domenii, este nevoie de o regândire a relațiilor economice, pe baze mult mai flexibile, ușor de adaptat vremurilor în care trăim și noii realități economico-financiare”, afirmă Ovidiu Neacșu.
Întrebați care sunt principalele provocări pe care le văd în 2021, cei mai mulți respondenți s-au arătat îngrijorați, cum era de așteptat, de efectele pandemiei (63 la sută), 21 la sută au indicat provocările de ordin fiscal (taxe, impozite), iar 11 la sută au menționat fluctuația cursului euro. Pe lista provocărilor se mai află accentuarea blocajului financiar, situația de pe scena politică și problemele de pe piața forței de muncă.
„În 2021, principala preocupare, cel puțin în prima parte a anului, o va reprezenta evoluția pandemiei, cu efectele sale greu de anticipat. Un nou posibil shutdown, semnalat de mulți dintre interlocutori, ar urma să reprezinte o lovitură decisivă pentru multe dintre business-urile românești. Semne de întrebare ridică și scena politică. Există incertitudini legate de politicile economice ale noului guvern, de deciziile de ordin fiscal (potențiale creșteri de taxe și impozite), de efectele restructurării aparatului public”, arată concluziile barometrului.
Cum facem business în 2021
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, ajustarea planurilor pentru 2021 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor pieței și a implicațiilor pe termen lung. „Abordarea de tip <așteptăm și vedem ce facem> trebuie înlocuită cu măsuri stricte de control financiar. Gestionarea activă a liniilor de finanțare, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor, alături de reconsiderarea investițiilor, vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia”.
Deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare, evitarea cheltuielilor ce nu țin de esența business-ului, alături de analiza performanței clienților, de la cei rău-plătnici la cei neprofitabili, trebuie sa fie în focusul managerilor, indiferent de domeniul de activitate.
„Managerii trebuie să acționeze cu un optimism moderat. Da, ieșirea din zona pandemiei, cel mai probabil din a doua parte a anului, va genera un reviriment economic. Oamenii vor încerca să facă tot ce n-au putut în 2020, însă trebuie avut în vedere faptul că situația va fi una instabilă. Firmele trebuie să-și flexibilizeze semnificativ contractele cu partenerii, să-și coreleze costurile aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă, în esență să manifeste prudență. Nu în ultimul rând, să apeleze cu încredere la profesioniștii în reorganizarea companiilor, cei în măsură să le ofere soluțiile menite să exploateze și potențialul creat de noua realitate economică”, arată Ovidiu Neacșu.
În privința resurselor umane, experții în reorganizarea companiilor spun că este esențială dezvoltarea unei politici de securizare a angajaților și colaboratorilor experimentați, a celor care aduc valoare business-ului, în condițiile în care tot mai multe firme vor ieși la „vânătoare” de talente, pe fondul relansării activității. „În 2021, problemele de finanțare ale companiilor, mai ales din zona investițională, ar putea fi rezolvate în parte prin accesarea fondurilor europene puse la dispoziția României. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să simplifice modul de accesare, în așa fel încât rata de absorbție să crească de la nivelul codaș din ultimii ani”.
Barometrul privind starea economiei, efectuat de compania de consultanță Frames și Sierra Quadrant, a fost realizat între 10 și 15 noiembrie, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme, din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT. Au răspuns, în total, 1.232 de persoane. Profilul lor este reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle și top management, cu studii superioare, 58 la sută bărbați și 42 la sută femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.
