Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în toată Europa și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport, arată EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.
În 2020, în România, 46 la sută dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile, iar 51 la sută nu au operat nici o modificare în proiectele de investiții planificate.
„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor, într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, declară Bogdan Ion, EY Romania & Moldova Country Managing Partner | EY CESA Chief Operating Officer.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Investitorii rămân totuși optimiști: 41 la sută consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al ISD după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/ lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35, respectiv 34 la sută dintre respondenți.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Sectoarele-cheie ce pot favoriza dezvoltarea economică, în următorii ani, sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți.
Performanțele României înainte de apariția COVID-19
În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, o scădere de circa 28 la sută față de anul anterior (113 proiecte în 2018), care plasau România pe locul al 15-lea în Europa, în topul atractivității. Totuși, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5,26 miliarde euro (2018) vs. 5,17 miliarde (2019).
O tendință similară s-a putut observa în întreaga regiune. Țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu circa 20 la sută față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80 la sută din cota de piață europeană.
După aderarea la UE, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, aspect care a contribuit direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor și ar putea pune în pericol progresul cumulat din ultimii ani.
Europa, principalul investitor în România
La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2 la sută, Austria (12,6 la sută) și Germania (12,3 la sută). Per total, principalele zece țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4 la sută din soldul total al ISD, iar principalele 20 de țări investitoare dețineau 95,4 la sută din soldul total al ISD. Țările UE au înregistrat o cotă însumată de 89,5 la sută din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.
Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari
La fel ca pe celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe, în 2019. Bucureștiul a atras 50 la sută din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10 la sută față de anul anterior), urmat de Timișoara, cu o cotă de piață de 11,5 la sută, și de Iași, care atras 3,8 la sută din numărul total de proiecte de investiții.
Destinațiile investițiilor pe regiuni
În ultimul deceniu, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3 la sută din total, în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică – 11,8 la sută. În aceeași perioadă, regiunea de sud (Muntenia) a atras cu 15,5 la sută mai multe investiții față de anul precedent. Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect ce izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.
O comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor arată cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5 la sută) și este și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, centrului și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub al cotei din PIB total. Totuși, sunt cu mult inferioare regiunii București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, ceea ce consolidează importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD.
Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase
În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD, în 2019 și au cumulat o cotă de piață de 36 la sută în cazul sectorului digital și de 16,7 la sută în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, ele au generat peste 50 la sută din numărul total de noi locuri de muncă create.
Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19. În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1.000 noi locuri de muncă și 18,2 la sută din numărul total), chiar dacă au existat doar patru proiecte de ISD anul trecut.
Cum își poate păstra România atractivitatea?
Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66 la sută), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65 la sută), și competitivitatea țării în materie de costuri (65 la sută).
Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să-și concentreze eforturile și investițiile în domeniile-cheie problematice, precum educația (85 la sută), transformarea tehnologică (81 la sută) și infrastructura (80 la sută). În privința sectoarelor ce ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35 la sută), sectorul IT (29 la sută) și cel al transporturilor și auto (21 la sută).
În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74 la sută) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61 la sută).