Mulţi candidaţi pierd ocazii profesionale din cauza CV-urilor care nu le reflectă competenţele. Dacă te-ai decis să-ţi schimbi job-ul sau, pur și simplu, să-ţi găsești un prim job, pasul 1 este să transmiţi CV-ul companiilor pe care le-ai identificat pe piaţă ca „target”: un angajator potenţial, în căutarea unui post care crezi că ţi s-ar potrivi, sau o companie de selecţie și recrutare, care ţi-ar facilita accesul la un astfel de post.
Cătălina Rașcu
Recruitment Coordinator @ Consulteam
Ca să fie un pas cu dreptul, care să te ajute în mod real, CV-ul trebuie să fie unul clar, concis, încât să nu plictisească, și detaliat, încât să convingă că un interviu este cea mai bună soluţie. Din dorinţa de a obţine rapid „postul visat”, unii candidaţi cad în capcana fie de a da atât de puţine detalii încât lasă impresia că nu au nici o experienţă și nici prea multe abilităţi, (ceea ce, uneori, nu este real), fie transmit CV-uri fluviu, lăsând impresia că sunt incapabili să prioritizeze.
Cel mai scurt CV pe care l-am primit conţinea doar numele persoanei și datele de contact, facultatea absolvită și numele unui angajator din perioada 1992-1995, fără a specifica angajatorul actual sau vreunul dintre posturile ocupate. Am fost atât de uimită de stranietatea acelui CV, încât am contactat candidatul (o persoană din zona tehnică) și am descoperit că era primul CV pe care îl scrisese – posturile anterioare fuseseră obţinute prin recomandări – și că ar prefera „să vă povestesc direct ce am făcut”.
Din păcate, mulţi candidaţi pierd ocazii profesionale din cauza CV-urilor, care nu le reflectă competenţele. Un proiect de recrutare este un proces în etape, și succesul vine doar atunci când aceste etape sunt gândite temeinic și aplicate conștient. Sfatul meu este să investiţi puţin timp în fiecare dintre aceste etape și să vă gândiţi CV-ul ca un pas necesar către interviul unde puteţi convinge. Odată ce ai rezolvat problema spinoasă a CV-ului, vei vedea că va crește procentul de companii care te vor chema la un interviu. Felicitări, acum începe pasul 2!
Interviul este un alt pas important în drumul de la „îmi doresc acest job” la „îmi place noul meu job”. Parafrazând o replică celebră, un pas mic pentru unii candidaţi, dar prea mare pentru alţii. Scopul interviului este pentru angajator să te cunoască, în speranţa că ceea ce era scris în CV-ul tău reflectă experienţa și abilităţile tale reale.
Primul sfat este să nu minţiţi în CV, pentru a nu avea un interviu dezamăgitor pentru ambele părţi. Se întâmplă ca, din dorința de a obţine un post anume, candidaţii să amplifice mult – uneori prea mult – apropierea dintre experienţa lor anterioară și fișa postului în discuţie, în speranţa că interlocutorul nu-și va da seama. Este o speranţă deșartă, și un astfel de gest închide multe uși pentru candidat, în loc să deschidă una.
Al doilea sfat este să respectaţi ora interviului – este la fel de neprofesional să ajungi cu zece minute mai devreme, ca și mai târziu, pentru că în ambele situaţii strici programul persoanei cu care te întâlnești și scazi șansele ca discuţia să fie una relaxată, care să-ţi dea ocazia să demonstrezi că tu ești candidatul căutat. Accidentele se întâmplă oricui totuși, așa că, în cazul în care consideri că vei întarzia, sună și anunţă persoana cu care te întâlnești. Dacă ajungi mai devreme, petrece un timp la intrare – se poate dovedi chiar util pentru a cunoaște compania.
Atenţie și la modul de prezentare – un zâmbet și o strângere de mână de intensitate moderată sunt un început bun, iar faptul că ai venit la un interviu pentru un post de designer, într-o agenţie de PR, în costum și cravată, arată că NU te-ai uitat pe site-ul pe care toată echipa apare, în mod repetat, îmbrăcată în blugi și tricou. Un studiu despre compania la care mergi îţi poate spune și dacă, dimpotrivă, există un dress-code impus și, deci, tatuajul la vedere NU este potrivit.
În al patrulea rând, fii concentrat pe scopul tău: să convingi – vorbește clar, detaliază succesele tale cât să nu plictisești și fii sincer când ești întrebat despre punctele din CV-ul tău de care nu ești în mod special mândru. Dacă nu ai lucrat trei luni sau nu te-ai adaptat la o anumită echipă, nu încerca să ascunzi sau să creezi o descriere tulbure. Nu vei face decât să confuzezi interlocutorul, care îţi va pune și mai multe întrebări, pentru a se lămuri. Nu în ultimul rând, fii încrezător în forţele tale și păstrează un discurs pozitiv – nimeni nu-și dorește un viitor angajat fără vlagă, care abia scoate patru cuvinte și de care trebuie să tragi ca să-ţi povestească de ce își dorește acel post.
Succes!
articol publicat în sb.business – ediţia de primăvară 2014
