Tinerii au interacționat cu lideri din antreprenoriat, sport, AI sau banking și de a asista la cinci paneluri și două keynote speeches, cu focus pe construirea identității într-o lume plină de așteptări; cum pot tinerii să ia alegeri curajoase pentru viitorul lor, după liceu și facultate; strategii pentru a gândi inteligent financiar; viitorul muncii și cariera cu sens; impactul bullying-ului și al cyberbullying-ului asupra tinerilor și cum pot răspunde la astfel de situații; cum pot lua tinerii deciziile potrivite, pentru a-și descoperi calea; dobândirea skill-urilor utile pentru viață, ce nu sunt învățate neapărat în școală.
Olga Melihov, Chief Country Officer MLP Group & Founder Empower Youth, a vorbit despre cum își pot construi tinerii identitatea într-o lume plină de așteptări.
„Când spunem identitate, înseamnă că fiecare dintre noi își adresează întrebarea: cine sunt eu? La identitate lucrăm tot timpul. Suntem întotdeauna într-un proces de schimbare, iar identitatea noastră este un proces viu. Avem, pe de o parte, așteptări ce vin din partea celorlalți, iar pe de altă parte trebuie să vedem ce anume ne dorim cu adevărat. Pentru mine, independent de ceilalți, ce-mi doresc, ce mă face fericit, ce îmi dă sens?
După ce mi-am răspuns la aceste întrebări, trebuie să vedem care e un mic pas pe care îl putem face în această direcție. Identitatea se construiește prin alegeri, iar asta este valabil la orice vârstă. Este important să lăsăm loc propriului nostru drum să se desfășoare în mod natural, pentru că nu avem toate răspunsurile nici la 18 ani, nici la 25, nici la 50. Înainte să vă întrebați ce vreți să deveniți, ce vreți să faceți în viață, trebuie să descoperiți cine sunteți”.
În panelul Alegeri curajoase după liceu & facultate, directori executivi și lideri au împărtășit momentele decisive din carieră – de la primele alegeri de după liceu sau facultate la schimbări de direcție, eșecurile și lecțiile pe care și-ar fi dorit să le știe la început. Panelul a fost moderat de Olga Melihov și i-a avut ca invitați pe: Virgil Stănescu (Executive President, Sports HUB), Cristina Căpitanu (CEO & Owner, Lemon Interior Design), Radu Nemeș (Managing Partner, ONV LAW) și Victor Coșconel (Partner | Head of Office 360, Industrial & Logistics, Colliers România).
Victor Coșconel: „La 18 ani, îmi doream mult să devin independent. Identific momente unde anumite decizii m-au pus pe o cale diferită de cea în care m-aș fi aflat dacă nu le luam. În 1995 am ales să nu mă angajez la stat, ci la o companie care mi-a oferit disciplina muncii, etică, standardizare, și acea decizie m-a pus pe o altă traiectorie. Am avut noroc că, atunci când am luat o decizie, am reușit să mă concentrez cât să nu mă uit în spate. Astăzi, dacă realizez că e greșită, mă uit și în spate să văd ce pot schimba.
Să ai dubii e un avantaj: pot cântări suficient de bine direcția în care doresc să mă îndrept. Când iau o decizie, să încerc să fac lucrurile cât pot eu de bine în acel sens. Să nu vă fie frică să cereți ajutorul în contextul unui eșec și să folosiți ce vă oferă cei din jur. Să nu încercați să rezolvați totul singuri. Nu-i nicio rușine să cereți ajutorul pentru a digera un eșec. E important să învățați ceva din el, cât și să înțelegeți că puteți fi vulnerabili”.
Radu Nemeș: „Viața este o înșiruire de alegeri mici. E un studiu făcut, care vorbește despre tirania micilor decizii. Suntem rezultatul alegerilor pe care le facem, al experiențelor și interacțiunilor pe care le avem. Suntem rezultatul unui amalgam de elemente. Personal, nu cred că am luat o decizie care să fi schimbat lucrurile radical în parcursul meu profesional, ci am luat decizia de a mă raporta la anumite situații în mod obiectiv. Sunt multe persoane care renunță după un eșec.
Mi-am propus să fac lucruri dacă am timp de ele, nu dacă am chef sau dacă mă simt bine când trebuie să le fac. Sunt decizii cu privire la care, în continuare, nu știu dacă procedez cum trebuie, însă am ajuns să dezvolt o încredere că pot lua cea mai bună decizie pentru momentul în care mă aflu”.
Cristina Căpitanu: „O decizie care mi-a schimbat traiectoria a fost în clasa a X-a, când mi-am dorit o pereche de blugi pe care toate fetele o aveau. Părinții mi-au zis că nu își permit să-mi ia și, dacă mi-i doresc, va trebui să mă angajez. Am căutat un job în ziar, am mers la interviu și am început să lucrez. Am înțeles ce înseamnă să ai independență financiară și acel moment a avut un impact mare pentru mine.
Mi-am dat seama că, dacă aștept ca cineva să vină să îmi dea o oportunitate, asta nu se va întâmpla. Am înțeles că trebuie să caut eu oportunitățile. Nu poți avea succes dacă nu cazi și nu te ridici. Nu cred că lucrurile care nu ies așa cum îți dorești sunt eșecuri, ci pași mici către drumul și destinația ta. Întotdeauna există o altă variantă, o altă direcție, un altfel de mod de a face lucrurile, iar eșecurile sunt doar un pas din procesul de învățare. Sunt lucruri peste care trebuie să trecem pentru a ne dezvolta, a deveni mai buni, mai perseverenți, mai curioși”.
Virgil Stănescu: „E important să fii curios și să poți trece peste provocările pe care ți le pun alții în rucsac. Mi-am dat seama că-i ok să nu știi ce vrei, dar nu este ok să nu faci nimic în acest sens. Să poți face un pas în spate să te uiți la tine e ceva fantastic. Nu totul este un sprint. Un lucru pe care l-am învățat din sport este că e important să ai timp de recuperare, de viziune, de analiză, de meditație. Să îmi dau timp să înțeleg că trebuie să mă refac după sprint sau să mă pregătesc pentru următorul.
Sportul m-a pus de multe ori față în față cu mine, pe când învățarea te pune față în față cu profesorul. De multe ori, spunem că învățăm din greșeli, însă consider că învățăm din eșecul față de frică: frica de a fi inadecvați, de a nu fi o decepție pentru ceilalți, de a nu fi suficient de buni. E greșit să gândim așa. Sportul m-a învățat că victoria te adoarme mai ușor decât eșecul. Nu înveți din rezultat, ci din proces. Să te uiți înapoi la proces, la decizie și să vezi dacă ai fi putut să faci lucrurile altfel”.
Daniela Dragnea, Country Lead, Softloans Romania, a susținut un keynote speech cu tema: „Banii – cum începi să gândești inteligent financiar”.
„Banii se fac prin muncă, însă se și cheltuie și se pierd tot printr-o acțiune. Trebuie să ne uităm cu curiozitate la bani, dar și cu deschidere. Trăim într-un mediu alert în care ziua de azi nu va mai arăta ca cea de mâine. Suntem supuși la schimbare. Vorbim de reziliență: e esențial să îți dorești să faci bani, dar și să te uiți spre ei cu încrederea că poți să-i faci.
Banii sunt un instrument pe care îl utilizăm ca să ne satisfacem nevoi, dorințe, dar nu sunt un scop în sine. Să ne uităm la timp ca la bani și să avem grijă cum gestionăm timpul. Foarte important, când vorbim despre bani, este să avem abilitatea de a planifica, de a prioritiza, de a comunica, de a negocia, să avem gândire critică și autocontrol. Trebuie să aveți grijă pentru cine sunteți azi, pentru că, astfel, vă veți asigura că vă puteți bucura de acel proiect pe care îl numiți succes”.
În panelul Viitorul muncii & cariera cu sens, invitații au discutat despre impactul AI și cum se pot pregăti tinerii pentru piața muncii de mâine, dar și care vor fi abilitățile ce vor conta cu adevărat. Panelul a fost moderat de Andreea Oancea, Senior Marketing Manager OLX România, Portugalia și Bulgaria, și i-a avut ca invitați pe: Guillaume Pitoiset (Country HR Director, L’Oreal România), Ioana Mălineanu (Project Manager, Optim Project Management), Conf. univ. dr. Nicolae Moroianu (prodecan Facultatea de Economie și Comunicare în Afaceri, ASE) și Irina Filip (Founder Agenția de recrutare FHR).
Conf. univ. dr. Nicolae Moroianu: „Ce trebuie să facă un tânăr la început de facultate este să fie curios și să își dorească să dobândească cât mai multe cunoștințe specifice și personale. Tot ce va conta în viitor sunt cunoștințele pe care le veți avea. Fără ele, nu veți putea avea succesul pe care îl veți dori, indiferent ce înseamnă succesul pentru fiecare dintre voi. După ce deveniți curioși, trebuie să ajungeți să fiți și critici.
În momentul de față, puteți primi răspunsuri ușor de la AI, însă dacă nu le puteți verifica corectitudinea, răspunsurile oferite pot fi eronate. În plus, e important să realizați că nu va mai exista ce aveau părinții voștri: acea stabilitate pe întreaga perioadă activă de muncă. Veți ajunge să lucrați într-un job care, astăzi, nu există. Nevoile sunt în permanentă schimbare și vom reuși să trecem mai departe doar acceptând schimbarea. Ca să vă asigurați că nu vă ia AI jobul, trebuie să aveți competențe care nu sunt repetitive. Este necesar să aveți cunoștințe care vă ajută să vă adaptați pentru următorul job. Cu aceste cunoștințe veți putea domina pe piața muncii”.
Irina Filip: „La Generația Z văd mult această inițiativă spre a învăța, văd că își dorește mai mult. Am văzut și tineri care se află într-un fel de așteptare – sunt persoane reținute să spună lucruri, să ceară, să spună ce e în neregulă. În momentul în care avem un tânăr la interviu, nu mă aștept ca el să știe ce vrea să facă peste zece ani, însă este important să știe ce le place să facă.
Încercați tot ce simțiți că ar putea fi bine și să vedeți dacă este așa. Vedeți ce puteți face ca să plecați dimineața cu bucurie la muncă. Inițiativa, proactivitatea, dorința de a descoperi lucruri sunt foarte importante. CV-ul vostru nu e stufos, dar gândiți-vă la ce ați vrea să apară în el și ce anume din activitatea voastră transmite angajatorilor că aveți dorința de a învăța și de a crește. Cântăriți cu atenție ce decizii luați și, atunci când ajungeți într-un punct în care trebuie să alegeți, gândiți-vă la ce v-ar putea duce spre obiectivul ideal pe care vi l-ați propus”.
Ioana Mălineanu: „În ultimii doi ani, folosesc AI la birou în fiecare zi – mă ajută să sintetizez ședințe lungi, documente stufoase, mi-a optimizat munca, însă asta a venit cu o presiune din partea clienților de a răspunde imediat. Însă mai repede nu înseamnă neapărat mai bine. Trebuie să am cunoștințele și disciplina de a verifica ce-mi livrează AI. Ce nu s-au schimbat sunt cerințele clienților și principiile managementului de client. Trebuie să fim adaptabili, pentru că nu știm cum va arăta viitorul”.
Guillaume Pitoiset, Country HR Director, L’Oréal România: „Modul în care interacționăm cu tinerii s-a schimbat enorm. Am observat că motivațiile lor, ce caută și ce-i inspiră diferă mult de la o persoană la alta. Este esențial să înțelegem ce-i pasionează și ce-și doresc să facă. În ziua de azi, sensul a devenit un element extrem de important.
Primele trei lucruri pe care le caută sunt pachetul salarial, beneficiile și siguranța psihologică. Am fost puțin surprins, pentru că oferirea acestor lucruri mi se pare ceva firesc pentru o corporație mare. Noi, ca lideri, avem responsabilitatea de a le oferi angajaților noștri sens și siguranță. Pe viitor, trebuie să lucrăm la cel mai înalt nivel. Nu avem altă opțiune. Ar trebui să urmărim mereu și partea financiară, și pe cea legată de sens, și sper să nu fim nevoiți să alegem între cele două.
Eu, ca om de HR, am într-adevăr nevoie ca tinerii să-mi spună ce-i inspiră; mulți își doresc să lucreze în companii care le oferă un scop. Un rol de tranziție poate avea un rezultat surprinzător – ar trebui să lăsați spațiu să încercați lucruri noi și să vă lăsați surprinși. Dacă faceți o alegere care vă place, trebuie să credeți în ea și să munciți pentru ea, iar dacă nu vă place, luați măsuri”.
Panelul Bullying & Cyberbullying – cum ne afectează și cum putem reacționa a deschis un dialog despre bullying și cyberbullying, impactul asupra încrederii și stării de bine a tinerilor și despre ce pot face când sunt victime, martori sau observă comportamente care îi rănesc pe ceilalți. Panelul a fost moderat de Andreea Sender, jurnalist, realizator și producător TV, și i-a avut ca invitați pe Cătălina Surcel (Cofondatoare & Director executiv, Asociația Telefonul Copilului), Loredana Bănică (Psihopedagog, doctor în Psihologie), Daisy Iordan (psiholog clinician și psihoterapeut integrativ) și Drd. Gabriel Alexandru Streinu (Head of Marketing, Universitatea Titu Maiorescu).
Loredana Bănică: „În perioada recentă, am auzit de la adulți: <sunt copii, ei se ceartă, ei se împacă>; <decât să plângă mama, mai bine plânge altă mamă>. Uneori, am fost învățați că răspunsul la violență e tot violența. Alteori am fost învățați să întoarcem spatele la violență. Am văzut și reacții de la tineri care au zis că e periculos să întoarcă spatele la conflict. Ca adulți, se pare că nu-i învățăm corect pe tineri ce înseamnă conflictul – conflictul este sănătos, este o dinamică firească, cât timp recunosc că este un conflict și învăț să îl gestionez sănătos.
În momentul în care intervine tăcerea și începe jocul forțelor, nu mai e un conflict, ci devine bullying, iar bullying-ul este despre umilință, despre excludere. Când nu sunt sigur de mine, când nu știu exact ce calități am, e foarte simplu, în această perioadă de tranziție de la o perioadă de vârstă la alta, să devin agresor, din această nevoie de a deține controlul. Victima care devine agresor este foarte periculoasă, pentru că toată furia, toată frustrarea, toată lipsa de răspuns se transformă într-o forță foarte mare, iar victima poate deveni un agresor mai periculos ca agresorul său”.
Cătălina Surcel: „Numărul de asistență este prezent în manualele școlare și este foarte bine că se întâmplă asta. E important ca un copil să afle de la vârste fragede despre aceste forme de sprijin. Pe noi ne interesează ca tinerii, copiii, părinții care ne sună să ne explice problemele cu care se confruntă. Doar așa putem ajunge la soluții. Oferim acest drept de a avea o discuție confidențială, anonimă. Dacă se pune în pericol siguranța copiilor, lucrurile se schimbă și intervenim cât să îi ajutăm să nu mai fie într-o situație de risc.
Problemele legate de cyberbullying vin tot mai des spre noi. E una dintre cele trei probleme majore despre care vorbesc apelanții. Tinerii trebuie să conștientizeze că să ceri ajutor nu-i o dovadă de slăbiciune, ci o dovadă de curaj. E foarte importantă gândirea critică. Creștem prin educație și e important să ajungem acolo, cât să nu ajungem în postura de victimă. Este important să creăm mai multe relații în viața reală, să petrecem mai mult timp în viața reală decât în cea virtuală, ceea ce, cu siguranță, le va aduce tinerilor mai multă satisfacție”.
Daisy Iordan: „Să ne uităm la emoțiile pe care le trăiește victima – nu e doar neputință. Este și furie, este și agresivitate, există umilință. Noi, ca adulți, putem observa că lipsește sclipirea în adolescentul respectiv și atunci ne putem pune întrebarea legată de ce se întâmplă cu el. E nevoie de multă observare și comunicare.
Este vorba despre o stare de hipervigilență și e nevoie să observăm ce se întâmplă acolo. Excluderea poate duce la un comportament de bully. Este foarte important inputul vostru, ca tineri, când vedeți o situație ce ridică probleme. Dacă nu faceți nimic, nu înseamnă că nu faceți nimic – agresorul capătă mai multă putere când nu reacționați în niciun fel. Chiar și un like poate reprezenta, pentru victimă, un mesaj că susțineți ce se întâmplă. Acest sentiment de neputință, de frică, de furie se transformă, în timp, în comportamente vizibile”.
Drd. Gabriel Alexandru Streinu: „Cyberbullying-ul a luat o amploare mare în ultima perioadă. Rețelele de socializare fac parte din viața noastră, iar universitatea are un rol destul de dificil să-și adapteze modul de a comunica cu generațiile care au fost, cât și cu cele care vin. Este provocator să înțelegem cum să ajungem mai bine la ei.
Universitatea ar trebui să aibă un rol educațional: să conștientizăm ce este bullying-ul, iar cadrele didactice să ofere instrumente care să răspundă acestor provocări. Consilierea psihologică gratuită în campus ar putea ajuta, la fel și dacă voluntarii din asociațiile studențești fac campanii de conștientizare. Ar mai trebui să aibă un rol de prevenție, dar asta trebuie făcută în echipă. Ironia făcută cu scopul de a umili, de a exclude pe cineva, de a categorisi o persoană în funcție de statutul social, reprezintă o problemă.
Modul în care postăm și comunicăm pe social media e esențial – să fim atenți la ce dăm like, ce distribuim. Să ne punem înainte trei întrebări: ar trebui să dau share? Cum m-aș simți eu dacă cineva ar da share la această persoană? Ce impact ar putea avea acel share? Tiktok, Instagram și toate platformele influențează modul în care comunicăm, cât și modul în care interacționăm cu ceilalți. Cred că ar trebui să fim mai calculați și să gândim de două ori înainte să postăm ceva, să dăm share la ceva”.
Andreea Sender: „De-a lungul timpului, am putea fi și în postura de victimă, dar și în cea de agresor. Este important să definim limitele și să înțelegem unde începe și se oprește bullying-ul. De cele mai multe ori, cel care se pune în postura de abuzator vrea să obțină o reacție, să fie văzut, să fie băgat în seamă”.
Panelul YOUNG VOICES – Drumul nostru. Alegerile noastre a reunit tineri antreprenori care au discutat despre propriile drumuri: alegeri, îndoieli, reușite, eșecuri, schimbări de direcție și lecții învățate. Panelul a fost moderat de Ema Melihov, ex-Investment Banking Analyst J. P. Morgan. Invitați: Maria-Magdalena Rusu (campioană olimpică, multiplă campioană mondială și europeană la canotaj), Fredy Crăciun (antreprenor, Co-fondator Estera AI), Maria Almășan (Final-Year Medical Student, Global Healthcare Experience) și Miruna Mladin (Founder & Creative Director, Mladin Design House).
Maria-Magdalena Rusu: „Am început canotajul la 11 ani. A fost un drum care mi-a adus multe rezultate, iar disciplina e mult decât importantă ca motivația, pentru că te ajută să ai mai multe vârfuri. De multe ori mi s-au pus piedici în viața mea de juniorat și mi-am dorit mult să devin campioană. Disciplina m-a învățat să fiu constantă și să mă mențin în acel vârf. Nimeni, niciodată, nu te întreabă cum te simți după ce ajungi la apogeul carierei tale.
M-am gândit întotdeauna la mine nu doar din perspectiva omului cu medalii, ci și la cine sunt eu, fără medalii. Îmi doresc ca lumea să vadă omul care sunt, nu neapărat medaliile câștigate. După ce am câștigat medalia de aur, nu există un cuvânt care să exprime ce am simțit, însă a doua zi mi-am pus întrebarea legată de cum mă simt și ce vreau să fac în continuare. Am zis că o voi lua de la capăt, dar am realizat că îmi place să discut cu oamenii, să îi încurajez și îmi doresc ca, după ce termin viața sportivă, să fiu un om al oamenilor”.
Fredy Crăciun: „Nu am început la 11 ani cu ideea de a face ce fac astăzi, însă am fost o persoană curioasă, creativă – de aceea la bază sunt product designer. Diferența a făcut-o când mi-am dat seama că ce fac are un impact interesant asupra oamenilor din jur. Alegerea de a nu continua studiile superioare a fost o decizie în favoarea drumului pe care îl am deja de câțiva ani – reușisem să creez produse care aveau impact asupra utilizatorilor.
Nu este o alegere pe care o văd ca pe un regret, ci una care m-a ajutat să aduc un impact considerabil în societate. Am câteva repere după care mă ghidez: trebuie să fii deschis la oportunitățile care apar, să fii maleabil și, dacă este nevoie, să faci pivot. E important să nu te oprești prea devreme când ai o idee, dar nici să nu te oprești prea mult timp pe ea. Să vezi dacă problema pe care vrei să o rezolvi e o problemă des întâlnită – să ai o direcție.
Când vine vorba de era AI, e clar că lucrurile se mișcă mai repede ca niciodată. E și o perioadă istorică, în care, dacă ești îndeajuns de curajos să faci ceva, potențialul e mult mai mare decât ar fi de obicei”.
Miruna Mladin: „De multe ori, m-am confruntat în procesul acestei decizii, cu intrusive thoughts, pentru că nu-mi alesesem meseria standard pe care o alegi când termini liceul. Să fii designer de interior presupune să fii creativ, dar și foarte tehnic. Orice mic calcul influențează procesul. Designul interior e despre munca din șantier, nu despre mood boards. Totul este construit cu multă atenție și rezultatul ține mult de echipa pe care o ai, de oamenii din șantier, de furnizori.
Pentru mine, decizia de a avea această meserie a venit cumva intuitiv. Teama este una dintre cele mai mari provocări cu care mă confrunt în viața de antreprenor, însă ce-mi dă încredere e că am știut cum să ajung până aici. În fiecare zi te vei lovi de un nou milestone și trebuie să înțelegi că te-ai mai lovit de astfel de sentimente și că vei reuși să treci peste ele, așa cum ai trecut de fiecare dată”.
Maria Almășan: „În generația noastră, este un trend ca toată lumea să plece în străinătate la facultate. Am explorat această idee ca să ajung la concluzia că medicina este la fel peste tot, iar școala românească de medicină este lăudată în străinătate. Am descoperit în facultate un program de exchange, care îți permite să faci practică timp de o lună pe orice continent.
Primul a fost în Panama, iar al doilea în Coreea de Sud. Ele mi-au validat nevoia de a vedea cum este în altă parte. Când te gândești la medicină, te gândești la ceva ce te leagă de un loc, de o sală de operație. Aceste experiențe m-au făcut să înțeleg că am ales drumul potrivit pentru mine. Nu am făcut această facultate obligată – am intrat în facultate și am realizat că am ales bine.
Mi-am propus să învăț cât pot, iar în ziua examenului de rezidențiat să dau tot ce pot, să văd punctajul, iar apoi să aleg ce mă inspiră cel mai mult. M-ar bucura și îmi doresc să devin cea mai bună în specializarea pe care mi-o voi alege. Trebuie să ai mereu în minte ideea de schimbare, dar și să te gândești că nu vei avea mereu energia de la 20 de ani”.
Ema Melihov, Ex-Investment Banking Analyst J. P. Morgan: „Un lucru cu care aș vrea să rămâneți este că absolut orice drum ați vrea să alegeți este unul valid, cât timp sunteți motivați să puneți muncă în direcția aceea. Orice experiență te învață ce vrei de la viață și, dacă nu e pozitivă, te învață ce nu vrei de la viață”.
Panelul Life skills: Ce nu te învață școala despre viață a adus în discuție lucrurile pe care tinerii le descoperă, adesea, pe parcurs: cum să-și înțeleagă emoțiile, să aibă grijă de sănătate, să construiască relații sănătoase, să ia decizii despre carieră și bani și să-și asume propriile alegeri. Panelul moderat de Olga Melihov le-a avut ca invitate pe Valentina Vesler (Director de Comunicare și PR, AQUA Carpatica & Domeniile Sâmburești), Ana M. Marin (SP, ESIA, PCC, ACTC, Facilitator de programe de dezvoltare), Mihaela Toader (Managing Partner, MTC Network HUB) și Ana Maria Doru (Business Development Director, NEW DESIGN COMPOSITE).
Ana Maria Doru: „Am avut șansa să am o mamă care m-a învățat ce înseamnă leadership-ul, chiar și atunci când nu îmi doream asta. Aș vrea să văd tineri care se preocupă de ei, care descoperă partea aceea din ei de care au nevoie ca să se pregătească pentru viitor. Școala nu te învață social skills, people skills, iar acestea fac diferența.
Competențele le învățăm, însă degeaba avem competențe dacă nu avem valori. Degeaba avem bani dacă nu știm ce să facem cu ei. Degeaba avem echipe dacă nu știm cum să ne comportăm cu ele. Business-ul este direct proporțional cu creșterea noastră. Aș porni, în dezvoltarea noastră viitoare, de la leadership și self-leadership. Școala ne învață ce nu funcționează și ne dă ocazia să facem mai bine; ne învață despre tipologie și eșecuri, despre ce înseamnă lipsa de respect, rigoare, disciplină.
Ne învață să facem ce trebuie și ce ar trebui făcut ca să ajungi acolo unde vrei. Totul ține de perspectivă și despre ce alegem. Curiozitatea este o superputere. Când ești curios vrei să afli – eșuezi, testezi, vrei să înveți, să dezveți anumite obiceiuri. Când ești curios, te dezvolți. Curiozitatea te face să ceri ajutor, să primești ajutor, te scoate din zona de confort și te duce spre evoluție”.
Valentina Vesler: „În sistemul nostru de educație, ar fi mai necesare metode și strategii care să ajute tinerii să înțeleagă lucrurile, să le abordeze diferit, să-și dezvolte simțul critic, să înțeleagă cum se uită la lume și cum o descoperă prin trăirile lor, prin experiențe. Nu cred că mai trebuie introdusă o materie care să vă pregătească pentru viață, ci o metodă prin care oamenii să se contacteze cu voi și să vă explice cum v-ar ajuta anumite lucruri. Aceștia se numesc pedagogi cu vocație, oameni care iubesc tinerii.
E important să le arătăm tinerilor că se poate învăța și altfel. Nu materia în sine e cea mai importantă, ci mai degrabă cum găsești plăcerea de a descoperi tainele cunoașterii. Am încredere, la 22-23 de ani să le dau colegilor pe mână proiecte pe care să le ducă până la capăt și să aibă posibilitatea de a înțelege un sistem, de a vedea care sunt etapele ca să duci la bun sfârșit un proiect. Trebuie să luăm alegeri care ne formează ca oameni, dincolo de bani și de carieră.
Multe task-uri pe care înainte le făcea un junior, le face AI acum. Trebuie să dobândim alte abilități, să facem alte lucruri sau să mânuim această unealtă astfel încât să fie în avantajul nostru. Se va reconfigura totul și e esențială capacitatea noastră de adaptare”.
Ana M. Marin: „Mi-aș dori ca tinerii să aibă în școală exemple care să le dăruiască dragostea de învățare, astfel încât acest proces să nu se oprească odată cu finalizarea actului educațional. Dragostea de învățare înseamnă să te uiți la cineva și să vrei să culegi informație de la acea persoană. E important să inspiri un tânăr să se îndrăgostească de creșterea lui psihică, emoțională, informațională, fizică.
Căutați-vă mentori, oamenii pe care v-ați dori să-i aveți la masă peste 10-15 ani și cu care să aveți conversații de la egal la egal. Oamenii aceia vă pot da din timpul lor, din energia lor și vă pot învăța să dobândiți lucruri pe care nu le învățați în școală. Inteligența relațională este importantă – să stai cu un om și să înțelegi importanța de a fi în prezența sa și să fii prezent cu omul din fața ta, să beneficiezi de cea mai mare ofertă pe care ți-o poate face cineva. Timpul este cel mai mare cadou pe care ți-l poate oferi cineva”.
Mihaela Toader: „În ceea ce privește educația financiară, am sesizat o problemă legată de cum se raportează tinerii la resurse financiare, ce înseamnă o investiție în noi, într-un asset, în starea noastră de bine. Venim dintr-o dictatură cu o economie centralizată, iar principiile după care se guvernează această lume diferă de ce au învățat părinții, bunicii noștri.
E importantă această educație financiară – tinerii să înțeleagă ce înseamnă profit, cash-flow, ce înseamnă să gândești în perspectivă. Prima dată când am un client nou, îmi rezerv o sesiune în care îl învăț ABC-ul finanțelor. Trăim într-o lume în care fără finanțe nu facem nimic. Ar trebui să învățăm asta de mici și nu ține de matematică – e vorba despre alegeri corecte, nu despre a face bani. Nu-mi place cuvântul <trebuie>.
Mie mi se arată ca o presiune din exterior ca să fac ceva împotriva voinței mele. Însă îmi plac mult alegerile – dacă aleg să fac lucrurile într-un anumit fel, e natural să acționez în consecință. E alegerea mea – nu mi-o pune nimeni în spate. Când vine peste voi presiunea lui <trebuie>, gândiți-vă dacă are în spate ideea de alegere – o alegere luată cu responsabilitate”.
Empower the Future este un proiect realizat de Empower Youth
- Partener Oficial de Infrastructură și Locație: Supertree – Globalworth BOC Tower
- Impact partner: Sagex
- Leadership Partner: Colliers România
- Career Partner: Optim Project Management
- Mentorship Partner: Energo AG
- Partener de hidratare: Aqua Carpatica
- Coffee Partner: SwitchMORN
- Parteneri: WeMat, Sixsense, Coface, Decathlon, Artesana, L’Oreal România, Asociația Ajută Educația, One United Properties, Nestlé România
- Parteneri media: AngajatorulMeu.ro, EMCC România, Spotmedia.ro, PRwave, Transilvania Business, România Durabilă, Business Press, Jurnalul de Afaceri, Business Voice
DESPRE EMPOWER YOUTH
Este o platformă educațională dedicată copiilor și adolescenților (7-17 ani) și tinerilor până în 25 de ani, care susține dezvoltarea personală și profesională prin coaching, mentorat, workshop-uri și experiențe educaționale. Misiunea sa este să ajute tinerii să-și descopere potențialul, să-și dezvolte competențele socio-emoționale și abilitățile esențiale pentru viață, să câștige încredere în propriile forțe și să-și construiască direcția personală și profesională.
Cu peste 30 de workshop-uri și programe educaționale organizate și peste 400 de copii, adolescenți și studenți implicați, creează punți între educație, tineri și mediul de business, și facilitează accesul la experiențe reale, mentori și perspective relevante pentru viitor. Prin inițiative precum EMPOWER the FUTURE – Youth Leadership & Career Conference, contribuie la pregătirea unei generații mai încrezătoare, mai adaptabile și mai bine echipate pentru provocările vieții și ale pieței muncii.