VIDEO. Un român, profesor asistent la Stanford, rescrie istoria biomedicinei din SUA

Foto: Stanford University

Sergiu P. Paşca este unui dintre câștigătorii din acest an ai Vilcek Prize for Creative Promise, un premiu de prestigiu, ce recunoaște munca imigranților tineri, care au contribuit semnificativ la cercetarea biomedicală din SUA.

Născut la Cluj-Napoca, Sergiu P. Paşca este profesor asistent la Universitatea Stanford, specializat în psihiatrie şi ştiinţele comportamentale. Îşi denumeşte munca „psihiatrie moleculară” și foloseşte folosește modele ale creierului uman – creat prin reprogramare celulară – pentru a explora fundamentele biologice ale bolilor cerebrale, precum autismul sau schizofrenia.

Primul membru al familiei sale care a urmat cursurile unei facultăți, Sergiu Pașca s-a născut în România, cu șase ani înainte de căderea comunismului. Încă are amintiri cu discursurile fără sfârșit ale lui Nicolae Ceaușescu și cu poveștile pe care mama i le citea seara, la lumina lumânării, din cauza deselor întreruperi de curent. Și-a construit primul „laborator” în pivnița casei părintești din Aiud, pe când avea 11 ani. Primele roade s-au văzut în liceu – un premiu la Olimpiada Națională de chimie i-a adus o bursă universitară completă.

A ales să studieze la Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca, iar viața i s-a schimbat atunci când l-a cunoscut, la București, în timpul unui curs, pe Jack McMahan, neurobiolog la Universitatea Stanford. Acesta l-a încurajat să candideze pentru o poziție postdoctorală în SUA. Printr-o bursă de la Organizația Internațională de Cercetare a Creierului, Sergiu Pașca a ajuns la Stanford, în 2009, pentru a lucra în laboratorul celebrului neurolog Ricardo Dolmetsch.

A devenit apoi profesor asistent, iar acum are propriul laborator, în cadrul Universității, și a obținut o performanță uriașă: poate obține porțiuni de creier atificial, din simple celule de piele. Descoperirea sa a revoluționat metodele de studiu al creierului. „Putem recrea în laborator, de la orice individ, o bucățică, de exemplu, de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, și vedem cum vorbesc unele cu altele”, a declarat Sergiu Pașca, anul trecut, pentru Pro TV.

Acum are o misiune clară – să descifreze tainele autismului. „Oportunitatea acestor celule este de a vedea ce nu merge bine în creier. Am reușit să obținem o porțiune a creierului care este stratul de deasupra, cortexul cerebral, unde funcția cognitivă este localizată, are mai multe straturi, șase straturi, are neuroni inhibitori. Avem ceva rezultate la forme de autism destul de rare, dar care ne spun ce procese ar putea fi alterate”.

Premiile Vilcek sunt acordate tinerilor imigranți care au demonstrat un potențial excepțional la începutul carierei. Sunt oferite de Fundația Vilcek, o organizație non-profit, înființată în anul 2000 de Jan și Marica Vilcek, imigranți din fosta Cehoslovacie, și au rolul de a crește gradul de conștientizare a contribuției imigranților în SUA. Alți beneficiari ai premiului de 50.000 de dolari, în 2018, sunt Polina Anikeeva, născută în fosta URSS, și chinezul Feng Zhang, ambii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Premiul cel mare, de 100.000 de dolari, i-a fost acordat lui Alexander Rudensky, născut în Rusia, președintele Centrului Ludwig de la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share