Emoțiile pre și post-vot pentru acceptarea României în spațiul Schengen suscită interes în țară și în străinătate, mai ales în rândul politicienilor și autorităților. De la prognosticul pesimist, adeverit de altfel, până la comentarii de toate nuanțele pe tema votului oferit de Austria, țara care s-a opus din nou acceptării României (și Bulgariei), paleta discuțiilor a cuprins o diversitate de opinii.
Mihai Petre
Director, Comerţ Internaţional @ EY România
Mai puțini însă, și aici vorbim îndeosebi despre vocile din România, au adus în discuție situația la zi a frontierelor naționale și răspunsuri concrete la câteva întrebări pertinente, la care autoritățile locale ar trebui să aibă răspunsurile potrivite. Și, bineînțeles, soluțiile ca atare.
România gestionează circa 2.000 km din frontiera terestră externă a Uniunii Europene, a doua ca lungime după Finlanda. În ciuda acestei similitudini de responsabilități, România și Finlanda se află pe poziții diametral opuse în clasamentul privind TVA necolectată, de exemplu, din motive de fraudă fiscală, potrivit raportului Comisiei Europene, publicat pe 5 decembrie 2022. Finlanda este pe locul 1, cu doar 1,3 la sută TVA necolectat, iar România, pe ultimul loc (27), cu 35,7 la sută (pe baza cifrelor din 2020). După cum se observă din graficul de mai jos, media europeană este de șapte la sută TVA necolectat, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.
- „Generația Z nu știe să muncească”. Ce nu învață tinerii la facultate și descoperă abia la primul loc de muncă?
- Familia Pavăl, proprietara Dedeman și Carrefour, devine cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de salariați
- Zeci de locuri de muncă disponibile la Construcții Erbașu. Compania angajează în mai multe orașe din țară
Poziția României pe ultimul loc în acest clasament a fost constantă, de altfel, în ultimii zece ani, din 2012, deși restul statelor membre au înregistrat progrese uriașe în creșterea gradului de colectare a taxei pe valoarea adăugată. An de an, România a pierdut, și pierde în continuare, sume uriașe reprezentând TVA necolectată la bugetul de stat. Doar în 2020, această pierdere este estimată la șapte miliarde de euro. Croația, de pildă, a înregistrat doar unu la sută TVA necolectat în 2019, respectiv cinci la sută în 2020, ca derapaj în colectarea TVA la bugetul naţional.
Cele șapte miliarde euro/ an, reprezentând TVA necolectat, provin, printre altele, și din fraudele vamale, mai precis mărfuri de contrabandă trecute ilegal prin vamă, din subevaluarea mărfurilor declarate sau, pur și simplu, din mărfuri nedeclarate la trecerea frontierei. Dacă, însă, coroborăm datele furnizate de Raportul anual de performanță a Uniunii Vamale cu cele din Strategia privind reforma autorității vamale din România pentru perioada 2022-2024, găsim indicii serioase cu privire la eficiența activității de control vamal a României. Iată doar câteva exemple:
- La nivelul anului 2019, deși s-au controlat de patru ori mai multe mărfuri la import față de media UE, în România s-au găsit de 29 de ori mai puține nereguli
- Procentul de utilizare a procedurilor simplificate de declarare în vamă în România este de 18 la sută, comparativ cu o medie de 62 la sută înregistrată la nivelul UE
- Dintre cele 338 echipamente de control nedistructiv (de exemplu, scannere de diverse tipuri și dimensiuni), 332 nu au mai fost utilizate din 2017! Adică 98 la sută! Cu alte cuvinte, controlul vamal se bazează pe numai șase echipamente de control nedistructiv la nivelul întregii țări
- Două treimi (64 la sută) dintre echipamentele de analiză ale Laboratorului Vamal Central (singurul laborator vamal din România ce poate analiza probele prelevate din mărfurile importate în vederea încadrării tarifare, combaterii traficului ilicit de droguri etc.) sunt mai vechi de 15 ani, iar 11,5 la sută mai vechi de zece ani.
Intrarea în Schengen trebuie să vină la pachet cu o vamă modernă, funcțională, bazată pe sisteme IT, pe algoritmi de inteligență artificială, capabilă să asigure cu adevărat nevoia de securitate și siguranță a României, dar și a Uniunii Europene.
Un singur scanner funcțional (și acela cu intermitențe) în Portul Constanța, ce nu stochează nicio imagine pentru un control ulterior/ validare independentă de la distanță, nu poate asigura nevoia de securitate și siguranță a României. Iar o frontieră nesecurizată permite importul de bunuri contrafăcute, subevaluate, droguri, arme, trafic de carne vie și câte și mai câte.
Războiul de la granița de nord a țării a trezit o bună parte din România adormită – vedem refaceri de urgență ale liniilor ferate din Portul Constanța, extinderea capacității și rezilienței sistemului energetic național, proiecte serioase de infrastructură, achiziții și producție de tehnică militară și altele.
Refuzul de a fi din nou acceptați în Schengen trebuie să trezească încă o parte din România adormită. Anii 2023 și 2024 vor înfățișa o Românie dedicată cu adevărat securizării frontierelor externe, o Românie dotată cu un număr suficient de scannere de mare capacitate de stocare a imaginilor, validare și interpretare a lor de la distanță, pe baza unor algoritmi de inteligență artificială, cu drone ce vor survola neîncetat cei 2.000 km de frontieră, cu sau fără culoare de zbor segregate, care vor oferi o imagine clară asupra fenomenelor migraționiste și încercărilor de fraudare a granițelor UE.
La acel moment, România va intra în Schengen pe ușa din față, pe covorul roșu.
DESPRE EY
Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Compania are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.
