Companiile germane din industria de apărare care vor să-și crească capacitățile de producție, pe măsură ce Europa se pregătește să-și majoreze cheltuielile cu apărarea, se uită spre uzinele nefolosite din industria auto, primul semnal al unei modificări ce ar putea ajuta la relansarea celei mai mari economii europene, după doi ani de contracție, arată o analiză Reuters.
Producătorii de tancuri, sisteme radar și arme intenționează să-și majoreze producția. În paralel, constructorii auto, care au fost motorul economiei germane mai multe decenii, fac disponibilizări și închid uzine, pe fondul încetinirii cererii și tranziției la vehiculele electrice.
Grupul german Rheinmetall, cel mai mare producător european de muniție, va schimba destinația a două uzine ce produc acum componente auto, ca să fabrice echipamente de apărare. Și grupul Hensoldt, care produce sistemele radar TRML-4D folosite în Ucraina, poartă discuții ca să preia circa 200 de angajați de la producătorii de componente auto Bosch și Continental.
- Paradoxul românesc: locul 27 în UE la accidente de muncă, dar locul 3 la decese. Harta accidentelor
- Jumătate dintre angajați simt că firmele nu-i ajută să învețe lucruri noi. În companiile mici, proporția ajunge la 61 la sută
- FinMinds, conferința de business organizată de liceeni, s-a încheiat cu 50 de internshipuri în companii precum ING, Orange și KPMG
„Profităm de pe urma problemelor din industria auto”, arată directorul general de la Hensoldt, Oliver Doerre. Noile investiții ar putea dubla producția anuală de sisteme radar TRML-4D, până la 25-30 de sisteme pe an.
Liderii UE discută astăzi despre o serie de propuneri ce vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru reînarmare, inclusiv 150 de miliarde sub formă de împrumuturi comune. Centrul de reflexie Bruegel estimează că Europa ar avea nevoie de 300.000 de soldați suplimentari și o majorare a cheltuielilor cu apărarea de cel puțin 250 de miliarde de euro pe an ca să descurajeze agresiunea rusească.
O pivotare spre producția de apărare ar putea da un impuls economiei germane, care a fost devansată de alte economii europene, pe măsură ce firmele germane se confruntă cu prețurile mari la energie, birocrație și concurența agresivă de peste hotare.
Institutul de economie de la Kiel (IfW) a calculat că PIB-ul UE ar putea crește cu 0,9-1,5 la sută pe an dacă țările UE ar crește cheltuielile militare până la 3,5 la sută din PIB, de la ținta actuală a NATO de doi la sută din PIB, și se vor baza pe tehnologia locală. Pe termen mediu, istoria economică americană arată că cheltuielile militare pot duce la câștiguri de productivitate, efecte conexe și progrese tehnologice, susține Johannes Binder, economistul IfW. În cazul Germaniei, cu actuala infrastructură industrială, creșterea economică ar putea fi una superioară intervalului prognozat de IfW.
Creșterea cheltuielilor militare până la trei la sută din PIB ar dubla investițiile anuale ale Germaniei, până la 25,5 miliarde de euro, ar crea 245.000 de locuri de muncă directe și indirecte și ar declanșa o activitate în producție și servicii de aproape 42 miliarde de euro pe an, estimează analiștii de la EY, notează Agerpres.
Cele mai recente cifre arată că industria de apărare a Germaniei avea 387.000 de angajați în 2022, adică jumătate dintre angajații din sectorul auto din Germania. Vânzările industriei de apărare s-au ridicat la 47 miliarde de euro în 2022, față de 506 miliarde pentru sectorul auto.
„Trebuie să luăm în considerare industria de apărare ca un motor economic pentru Germania. Acest sector va juca un rol mai important decât în trecut”, spune Oliver Doerre. Potrivit acestuia, utilizarea capacităților neutilizate din sectorul auto ar ajuta la păstrarea infrastructurii manufacturiere din Germania și ar crește producția de echipamente militare.
Totuși, într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la Deutsche Bank au avertizat că creșterea cheltuielilor cu apărarea în UE nu va aduce automat beneficii semnificative pentru industria locală, care este mult mai fragmentată decât cea din SUA.
La rândul său, ex-președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a informat că între mijlocul lui 2022 și mijlocul lui 2023, aproape patru cincimi din achizițiile de armament ale UE au mers către furnizori din afara UE.
