În urma articolului publicat pe AngajatorulMeu.ro, cu câteva zile în urmă, am stârnit o serie de controverse pe care nu aș fi vrut să le stârnesc. Este motivul pentru care revin cu o serie de clarificări.
Conf. univ. dr. Adrian Moroșan
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Nu am nimic împotriva profesiei de inginer. Toți oamenii pe care îi cunosc și care au profesia de inginer sunt oameni pe care îi apreciez. Ceea ce susțineam în articolul precedent era ca gradele didactice din învățământul superior să aibă inclusă, printre altele, doar mențiunea dr. – nu dr. ec., nu dr. ing. sau altfel. O propunere a cuiva, cu care sunt de acord, mergea mai departe decât atât: să se renunțe la menționarea gradelor didactice în cadrul articolelor publicate de cadrele didactice universitare, pentru că, până la urmă, toți cei implicați în activitatea de predare sunt profesori, indiferent dacă sunt universitari sau nu. Practica publicațiilor universitare a transformat în obicei precizarea gradului didactic universitar al autorului. Pentru că „teoria ca teoria, dar practica ne-omoară”, propuneam să se menționeze, după gradul didactic și înaintea numelui autorului, doar dr. – rămân la aceeași părere.
O altă problemă pe care nu am subliniat-o suficient de clar și care ține de esența articolului este limba utilizată pentru exprimarea ideilor autorului. Deși mi se spunea că titlurile academice actuale provin din latină și din greacă, probabil că dacă un articol ar fi scris acum în latină sau în greaca veche, ideile exprimate de autor ar rămâne cvasi-necunoscute. Nu același lucru se poate spune despre articolele scrise în limbi de circulație locală (cu idei preluate de acolo de către vorbitorii acelor limbi), despre publicațiile scrise în limbi de circulație internațională sau despre cele scrise în limba cu cel mai mare grad de penetrare la nivel mondial – în prezent, limba engleză.
Din acest punct de vedere, aș putea spune că, deocamdată, românii nu au avut suficient noroc. Dacă țările francofone cu o populație însemnată la nivel global ar fi avut un nivel de dezvoltare superior celor anglosaxone, poate că și limba română ar fi fost mai atractivă pentru cei din afara țării. Poate că, în viitor, produsul intern brut pe cap de locuitor al țărilor francofone dezvoltate va depăși, din punct de vedere valoric, PIB-ul pe locuitor al țărilor anglosaxone. Cine știe? Deocamdată, propunerea mea era să procedăm la fel ca autorii de limbă engleză: ei se semnează cu Grad didactic PhD Nume, noi să ne semnăm cu Grad didactic dr. Nume.