În fața furtunii economice de proporții, ce se zărește la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forțată. Vor supraviețui pasagerii (românii și firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor și prea puțin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)?
Deși echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că nici unul dintre piloți nu are experiența unei asemenea misiuni. Vor reuși la prima tentativă? Descrierea situației în care se află România aparține analiștilor de la compania de consultanță Frames, care au încercat să pună în oglindă datele economice de acum cu cele ce au dus la aterizarea forțată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar după intervenția „operatorilor de zbor” (FMI/ CE/ BM).
Radarele economice ale Comisiei Europene și FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporții, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va întinde pe următorii zece ani. Nici în țară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive, promovate de autorități. În primul rând, spun analiștii de la Frames, „aeronava românească” are prea puțin „kerosen” (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiții sigure.
Credem că te-ar interesa și: Cum am devenit “neangajabilă”
„Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit ce crește de la o oră la alta și poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm că România a reușit performanța, unică în UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată analiza Frames.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Șansele de redresare stau în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, și lansarea mult-așteptatului program de redresare promovat de autorități. Chiar și cu ajutorul statului, situația din economia reală se anunță a fi una plină de provocări. De la 1 iunie, odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și redeschiderea majorității sectoarelor economice, cel puțin 130.000 de companii își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat.
„Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, ce angajează peste 850.000 de oameni, aflate încă dinainte de criză în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
După 1 iunie, patronii trebuie să decidă – reiau activitatea și își asumă plata salariilor sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată și de măsurile de sprijin pe care Guvernul le promite pentru firmele care angajează șomeri. „Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, fiindcă nu au capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei”, arată Adrian Negrescu.
Stăm mai bine ca în 2009?
Economia este, cu siguranță, mult mai solidă ca acum zece ani. Produsul Intern Brut s-a dublat, de la 498 miliarde de lei în 2009 la 1.059 miliarde în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la circa 300 miliarde de euro la 360 miliarde în 2019 (date preliminarii). Exporturile au avansat de la 33 miliarde de euro, în 2008, la 69 miliarde, din 2019, un record istoric pentru România.
Numărul salariaților a crescut cu 20 la sută, de la 4,8 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (câștigul minim net în 2009) la 1.346. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 (680 euro) în acest an. Creșterea salariilor, însoțită de ieftinirea locuințelor cu 30-50 la sută, a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70 la sută în 2008 la circa 30 la sută din venitul mediu al românilor.
Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar băncile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sănătos decât acum zece ani. Un alt fapt pozitiv este că moneda națională a câștigat la capitolul stabilitate. Între 2008 și 2009, cursul euro s-a apreciat față de leu cu 15 la sută, în timp ce, în ultimii doi ani, variația a fost de maximum 2-3 la sută.
Inflația a scăzut de la 7,85 la sută în 2009 la 3,8 la sută în 2019. Și dobânzile au intrat într-o zonă mai atractivă pentru business. Dobânda de referință BNR a scăzut de la 10,25 la sută, în decembrie 2008, la doi la sută, iar băncile au redus dobânda medie la credite de la 17,3 la sută la creditele în lei, în 2008, la 6,86 la sută.
La precedenta criză, băncile au reprezentat principalul factor de risc. Instituțiile financiare sunt acum mult mai bine capitalizate. Dacă în 2008, companiile aveau în bănci 59 miliarde de lei, în martie 2020 s-a ajuns la 127 miliarde. Și depozitele populației au crescut, de la 82 miliarde de lei în 2008 la 230 de miliarde în martie 2020. BNR are o rezervă de 38,4 miliarde de euro (valută și aur), față de 28 miliarde. Și deficitul contului curent arată mai bine: a scăzut de la 16 miliarde de euro în 2008 la zece miliarde în 2019.
Vulnerabilitățile României
Datele de mai sus și multe altele vin să sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabilă să reziste mai bine provocărilor unei crize economice clasice. Pe aceste date se bazează autoritățile când preconizează o revenire economică în formă de “V”, cu o scădere totală de 1,9 la sută din PIB, față de estimarea de șase la sută a Comisiei Europene și de cinci la sută a FMI.
Dincolo de partea plină a paharului, economia se confruntă cu vulnerabilități care s-au accentuat în acești ani și care vor avea un impact semnificativ în evoluția economică, în contextul unei crize ieșite din tiparele clasice. Lanțurile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricând, în condițiile în care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde (soldul creditelor comerciale extinse), în 2020.
„Dependența financiară pe lanțurile comerciale este mai accentuată față de acum zece ani. Creditul furnizor, o practică generalizată în economie, este de natură să declanșeze o adevărată implozie. Odată cu shutdown-ul, întârzierile la plată au crescut semnificativ, iar o mare parte dintre companii, și așa slab capitalizate, s-au trezit prinse într-un blocaj financiar de proporții. Dacă o firmă intră în blocaj, va atrage cu sine și partenerii de afaceri. Creditele comerciale au ajuns să reprezinte de trei ori valoarea creditelor bancare pe termen scurt, de numai 34 de miliarde de lei”, arată analiza Frames.
Față de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependentă de importuri, care au crescut de la circa 35 de miliarde de euro în 2009 la 86,2 miliarde în 2019. Nici în privința forței de muncă nu stăm mai bine. Deși afacerile au crescut, numărul angajaților a avansat cu doar 20 la sută, la 5,2 milioane, un număr insuficient, dovadă criza forței de muncă din ultimii ani.
Pe lângă situația din mediul privat, statul se află într-o situație financiară aproape imposibilă. Datoria publică a crescut, în martie 2020, la 401 miliarde de lei – 37,9 la sută din PIB. În 2008, era de 66 de miliarde (12 la sută). Și deficitul bugetar este într-o zonă roșie. După 4,6 la sută în 2019, în 2020 se va depăși nivelul de 6,7 la sută (72 miliarde – în scenariul optimist al guvernului). Bruxelles și FMI îl văd și mai sus, spre 9,2, respectiv zece la sută, adică mai degrabă spre 100 miliarde. În 2009, România avea un deficit bugetar de 36 miliarde de lei.
„Finanțarea deficitului se dovedește a fi o misiune scumpă și dificilă. În condițiile în care Guvernul ezită să împrumute de la instituții care propun condiționalități (FMI), în acest moment statul apelează numai la bănci, iar datele indică faptul că împrumută cu cea mai ridicată dobândă din UE, mult mai mare decât cea percepută țărilor din jurul nostru, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Investitorii speculează ezitările de reformă ale cabinetului Orban. Îngrijorările majore sunt legate, printre altele, potrivit Comisiei Europene, de preconizata majorare a pensiilor din septembrie, cu 40 la sută, o misiune ce riscă să pună bugetul într-o situație de risc major”, arată analiza Frames.
Reorientarea consumului, o posibilă soluție
Va reuși economia românească să treacă cu bine peste criza de proporții care se profilează la orizont? Dincolo de mesajele pozitive promovate de autorități, menite să reclădească încrederea românilor în contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre.
„Chiar dacă stăm mai bine la nivel macro-economic față de 2008-2009, avem în continuare o economie fragilă, în care peste 80 la sută dintre firme sunt slab capitalizate, sunt microîntreprinderi fără putere financiară. În absența unui ajutor real din partea statului pentru ele, dincolo de șomajul tehnic și IMM Invest – un program de creditare din care doar firmele sănătoase și băncile au de câștigat, marea majoritate a firmelor trebuie să se descurce singure în furtuna perfectă ce se proliferează la orizont. Multe vor da faliment sau vor intra în insolvență. Altele se vor reinventa, în tentativa de a se adapta noii realități – o economie în care consumul va scădea puternic, pe toate palierele”, spun analiștii.
Potrivit acestora, România economică va trebui să-și găsească noi repere, dacă nu vrea să repete criza din 2008-2009. „Dincolo de atragerea optimă a fondurilor UE, este nevoie să ne reorientăm consumul către produse și servicii autohtone. Vom supraviețui crizei doar dacă vom cumpăra produse românești, dacă vom stimula astfel producția din țară, dacă vom reuși să reducem importurile și să creștem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile Made in China. În plus, firmele și statul trebuie să găsească soluții pentru a absorbi cei aproape două milioane de români rămași fără job în țară sau întorși din Occident”.
Va fi de ajuns o astfel de strategie? Analiștii spun că, dincolo de reorientarea consumului, de reclădirea încrederii în lanțurile comerciale interne, este nevoie ca și statul să ia măsuri dure, dar necesare, de reformă. „Avem un buget în care 80 la sută din venituri sunt alocate salariilor și pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. E nevoie de o reformă bugetară, de restructurarea aparatului public (1,2 milioane de salariați), de un stat mai suplu, mai modern în zona de servicii pentru populație și mediul de afaceri. S-au făcut pași importanți, în ultimele două luni, însă este nevoie de măsuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40 la sută, de exemplu, ar trebui regândită în sensul unei reeșalonări pe 2-3 ani. Să crești pensiile în plină criză economică e ca și cum, la nivelul unei familii, îți cumperi o mașină de lux și o vacanță exotică, pe datorie, deși ești plătit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul că ar afecta iremediabil credibilitatea României pe plan extern, și așa puternic zdruncinată în ultimii ani. Efectele le vom simți în scumpirea și mai mult a împrumuturilor, aflate deja la cel mai ridicat nivel de dobândă din UE”.
Reforma din sectorul bugetar, absolut necesară și care, cel mai probabil, va fi pusă în practică după alegerile din toamnă, va afecta și performanța economică a țării, așa că previziunile privind recuperarea rapidă a pierderii economice din perioada pandemiei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă. „Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Și dacă vom reuși să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită”, arată analiza Frames.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică, Comisia Europeană, FMI și estimărilor proprii, în baza statisticilor privind performanța companiilor din România, comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.
Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii și analize de business din România. Dezvoltă produse de profil pentru o gamă largă de clienți, de la IMM și companii multinaționale la organizații patronale și instituții publice. Studiile macroeconomice sunt menite să ofere investitorilor o perspectivă concretă legată de evoluția economică a României, pentru conturarea planurilor investiționale.