Din 1 ianuarie 2025, între 25 şi 33 la sută dintre salariaţii din România cu normă întreagă vor avea venituri mai mari, după implementarea directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, relevă o analiză a Blocului Naţional Sindical (BNS).
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în UE.
„De prevederile Directivei va beneficia până la o treime din forţa muncă angajată cu normă întreagă din România (circa 1,8 milioane de salariaţi) – altfel spus, toţi cei cu venituri mici. Ponderea salariului minim brut în câştigul mediu brut se va majora de la nivelul factual de circa 40 la sută, la sfârşitul lunii iunie (faţă de salariul mediu brut efectiv înregistrat în iunie), spre 48-52 la sută (în funcţie de negocieri) din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză”, arată analiza despre „Transpunerea în România a Directivei 2041/ 2022 privind salariile minime adecvate”, semnată de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.
- Timișoara se pregătește pentru o nouă ediție Angajatori de TOP: cel mai mare eveniment de carieră din Banat
- Kärcher deschide în România un centru de servicii globale pentru filialele grupului de pe mai multe piețe
- „Generația Z nu știe să muncească”. Ce nu învață tinerii la facultate și descoperă abia la primul loc de muncă?
Conform raportului, cel mai probabil, în iulie 2024, câştigul salarial minim brut raportat la salariul mediu brut real se află în jurul valorii de 44,5 la sută, în condiţiile în care Directiva ţinteşte pentru 2025 un prag de referinţă orientativ de 50 la sută din câştigul salarial mediu brut al anului 2025.
România are acum un salariu minim brut garantat în plată (3.700 de lei) şi alte două salarii minime brute sectoriale, de 3.436 de lei pentru salariaţii din sectorul agricol/ industria alimentară şi 4.582 pentru cei din construcţii. Potrivit datelor Inspecţiei Muncii, România avea, la 26 iulie 2024, 5.486.604 salariaţi cu normă întreagă şi erau în vigoare 5.786.472 contracte cu normă întreagă. Unii angajaţi aveau mai multe contracte cu normă întreagă.
„Raportat la numărul total de contracte de muncă (inclusiv cu timp parţial), 6.679.220, rezultă că ponderea contractelor active cu normă întreagă în total contracte de muncă este de 86,63 la sută. Raportat la populaţia activă (date de referinţă, 31 martie 2024, INS), 8.417.300 persoane, numărul salariaţilor cu normă întreagă reprezintă 65,18 la sută din populaţia activă. În privinţa datelor lunii iulie 2024, ne vom raporta la numărul de salariaţi în economie cu normă întreagă, 5.486.604”, arată analiza.
Numărul de angajaţi cu salariul minim pe economie garantat în plată (3.700 de lei) era de 718.477, în iulie 2024. Lor li se adăugau persoanele angajate cu salariul minim în agricultură/ industria alimentară şi în construcţii. Prin urmare, numărul total de salariaţi din economie angajaţi cu salarii minime (naţional sau sectorial) se cifrează la 998.530, respectiv 18,2 la sută din efectivul de salariaţi cu normă întreagă.
„Chiar dacă, de la 1 iulie, nu s-au majorat şi salariile minime sectoriale, este de aşteptat ca, odată cu o nouă majorare a salariului minim să existe presiune şi pentru majorarea lor. O caracteristică a structurii salariilor din România este incidenţa mare a angajaţilor cu venituri mici (eng. Low wage workers)”, se menţionează în raport.
În plus, există o mare aglomerare de salariaţi în preajma salariului minim garantat în plată. „Spre exemplu, dacă folosim metodologia Eurostat pentru a determina numărul angajaţilor cu salarii mici (în preajma salariului minim) ca fiind cei care câştigă până la 105 la sută din salariul minim, avem următoarea situaţie, potrivit datelor Inspecţiei Muncii, încadrându-i, pe datele din iulie 2024, în zona angajaţilor cu venituri mici pe toţi cei care au un câştig brut de până la 3.885 de lei. Potrivit calculelor pe baza datelor Inspecţiei Muncii pentru iulie 2024, în tranşele de venit 3.700-3.900 de lei (din care îi extragem pe cei 34.076 de lei plătiţi în industria alimentară/ agricultură peste salariul minim sectorial de 3.456 de lei) intră 1.385.188 de salariaţi, respectiv 25 la sută din forţa de muncă din România”, susţin economiştii.
Potrivit calculelor detaliate în cercetare, o majorare a salariului minim brut pentru 2025, conform formulei rezultate din transpunerea Directivei (de unde rezultă un nivel al viitorului salariu minim „de referinţă” pentru 2025 în jurul valorii de 3.900 lei, care în urma negocierii ar putea urca până la 4.285), conduce la majorări salariale pentru 1.790.625 de salariaţi din România, respectiv 32,6 la sută.