În fața noii realități, în care modul preferat de lucru este cel hibrid, mai mult de jumătate dintre oameni lucrează deja doar de la birou, iar angajații așteaptă mai mult sprijin din partea companiilor când vine vorba de sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă, arată un sondaj realizat de Skanska în Europa Centrală și de Est.
Studiul arată care sunt preferințele angajaților din România, Polonia, Ungaria și Cehia, în noul context profesional, și aspectele de care angajatorii ar trebui să țină cont, din perspectiva angajaților.
La nivel de regiune, peste jumătate dintre respondenți (52 la sută) susțin că lucrează doar de la birou, iar procentele au înregistrat o creștere față de mai 2021, când doar 48 la sută făceau același lucru. În România, 45 la sută dintre angajați lucrează doar de la birou.
Relațiile sociale și profesionale și integrarea în echipe a noilor angajați sunt puternic influențate de timpul petrecut la birou. Activitățile suplimentare care să încurajeze socializarea, întâlniri cu oameni interesanți, masajele și posibilitatea de desfășurare a activităților sportive la locul de muncă i-ar motiva pe oameni să lucreze mai des de la birou. Printre alte aspecte care capătă tot mai multă importanță pentru angajați, mai ales pentru cei din România, se numără aspectele legate de sănătatea mintală și well-being.
Modelul ideal de lucru: hibrid
45 la sută dintre angajații români lucrează doar de la birou (față de 48 la sută în mai 2021), iar 20 la sută muncesc doar de acasă. 16 la sută consideră că modelul ideal de lucru este cel hibrid, cu 3-4 zile pe săptămână lucrate de la birou și restul de acasă. Doar zece la sută ar opta să petreacă 1-2 zile lucrând la birou și restul de acasă.
Fiecare al treilea angajat din regiune susține că modelul hibrid este impus de angajator, cu posibilități limitate de modificare. România este, alături de Ungaria, cea mai flexibilă țară din regiune în ceea ce privește modelul de lucru impus de angajator. O treime dintre români sunt liberi să decidă zilele de lucru la birou și de la domiciliu.
România este țara cel mai bine organizată în ceea ce privește sistemele de planificare a muncii de birou – 42 la sută dintre respondenți susțin că în compania lor există un instrument de planificare care ajută la organizarea activității.
Efectele lucratului de acasă
Pentru români, zilele limitate de lucru la birou au un impact negativ semnificativ asupra integrării în echipe a noilor angajați (44 la sută), relațiilor sociale și profesionale dintre angajați (41 la sută), lucrului în echipă (37 la sută) și implicării în activități comune după terminarea programului (37 la sută). Efectele negative se resimt și la recrutarea noilor angajați (31 la sută).
Românii asociază pozitiv lucratul de acasă cu sentimentul de libertate (32 la sută), confortul din timpul programului de lucru (26 la sută) și o stare de mulțumire (26 la sută). Le oferă și satisfacție (20 la sută) și sentimentul de securitate (20 la sută). Pe de altă parte, ei percep munca de acasă mai negativ ca alții și sunt, mai mult decât ei, afectați de sentimentul de singurătate (29 la sută), frustrare (25 la sută) și nesiguranța locului de muncă (25 la sută), dor/ lipsă (20 la sută), tristețe (19 la sută) și dezamăgire (19 la sută).
Echilibrul dintre viața profesională și viața personală
Munca remote are un impact mai pozitiv în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea personală, mai ales pentru români și maghiari. Dacă rezultatele studiului anterior arătau că lucratul de acasă are un impact mai degrabă negativ asupra acestui aspect, 52 la sută dintre angajații din ECE și 47 la sută dintre români susțin acum că lucratul de acasă le permite o mai bună organizare a timpului petrecut cu familia.
Chiar dacă angajații au învățat să-și gestioneze mai eficient echilibrul dintre viața profesională și cea personală, rezultatele arată că lucratul de acasă poate avea un impact negativ asupra sentimentelor pe care le experimentează angajații, dar și asupra lucratului în echipă și relațiilor sociale profesionale. Biroul joacă, în continuare, un rol important când vorbim despre integrare, construirea culturii și consolidarea echipelor.
Sănătatea mintală și well-being-ul, tot mai importante
La nivel de grup, peste 40 la sută dintre respondenți consideră că munca de acasă are un efect pozitiv asupra sănătății lor mintale, însă se confruntă deseori cu sentimente de singurătate, frustrare și nesiguranță la locul de muncă. Lucratul de acasă le aduce angajaților sentimentul de libertate și pace, ceea ce înseamnă că angajatorii ar trebui să acorde o atenție deosebită sănătății mintale și să creeze un loc de muncă adaptat nevoilor lor.
Românii se află printre cei mai preocupați când vine vorba de acest aspect. Angajații români (83 la sută) și maghiari (85 la sută) sunt cei mai convinși că angajatorii ar trebui să le ofere angajaților mai mult sprijin în ceea ce privește sănătatea mintală.
Concediul plătit în caz de burnout (47 la sută) și întâlnirile individuale gratuite cu un psiholog (44 la sută) sunt cele mai dorite soluții pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților români din birouri. 32 la sută și-ar dori să aibă parte de sesiuni de training pentru sănătatea mintală la locul de muncă și 26 la sută simt nevoia de a avea acces la un mediator dacă apar conflicte între angajați.
Rolul activităților suplimentare la birou
Activitățile extra sunt acum mai rar organizate de angajatori decât înainte de pandemie, însă aproape jumătate dintre cei chestionați se așteaptă la facilități suplimentare la locul de muncă. Întâlnirea unor oameni interesanți, masajele, mesele comune la birou și evenimentele în afara sediului sunt cele mai încurajatoare în ceea ce privește lucratul mai des de la birou.
70 la sută dintre români ar prefera evenimentele din afara sediului cu costuri suportate de angajator, 69 la sută vor să întâlnească mai mulți oameni interesanți, 67 la sută susțin că mesele luate împreună cu colegii reprezintă un motivator de a lucra mai des de la birou și 58 la sută și-ar dori să poată avea acces la masaj la locul de muncă. Un alt factor motivator pentru a petrece mai mult timp la birou pentru 27 la sută dintre români îl reprezintă o bucătărie comună echipată cu gustări sănătoase, fructe și legume proaspete, sandvișuri și o gamă variată de ceai și cafea.
“Pandemia a generat mult mai multă conștientizare pentru starea de bine și sănătatea mintală, în primul rând în viața personală și cu atât mai mult în cea profesională. Biroul joacă în continuare un rol important, iar atunci când vorbim despre el, trebuie să vorbim în primul rând despre oamenii care își petrec aici o mare parte din timp. Spațiile de lucru trebuie să evolueze odată cu ei și să se adapteze constant noilor nevoi și dorințe.
Siguranța fizică nu mai este singurul aspect de care trebuie să țină cont companiile – noile locuri de muncă trebuie să devină un spațiu sigur pentru starea de bine și pentru sănătatea mintală a angajaților”, spune Anne-Marie Diaconu, Leasing & Asset Director pentru divizia de dezvoltare comercială a Skanska în CEE.
Dacă timpul petrecut în drumul spre birou nu mai este un impediment atât de des menționat de angajați față de mai 2021, bariera ce îi împiedică acum pe români să petreacă mai mult timp lucrând de la birou este frica de a contracta un virus. Acesta este un motiv de ingrijorare pentru 38 la sută dintre români și pentru un sfert dintre angajații din ECE. Standardele sanitare înalte pot încuraja munca în birouri, în timp ce lipsa acestora provoacă teama de a contracta virusul.
Despre studiu
A fost realizat de compania de cercetare și analiză Zymetria pentru Skanska, cel mai mare dezvoltator de clădiri de birouri din Europa. Ca parte a anchetei cantitative online și folosind metoda de cercetare CAWI, au fost colectate răspunsuri de la 2.000 de angajați de birou, cu vârsta între 25 și 65 de ani, care locuiesc în mari orașe din România, Polonia, Ungaria și Cehia.
DESPRE SKANSKA ROMANIA
Este un dezvoltator și constructor de clădiri ecologice de birouri destinate creării unor medii favorabile creșterii economice și stimulării afacerilor. Și-a început activitatea în România în 2011 și face parte din Grupul Skanska, lider mondial în dezvoltare imobiliară și construcții.
