Planul BCR prevede ca întoarcerea fizică la locurile de muncă a angajaților să se realizeze treptat, cu începere din 15 iunie.
Ei au fost împărțiți pe echipe ce vor lucra prin rotație, din birou, așa încât cel mult cel mult o treime dintre ei să fie prezenți în sediile băncii, în același timp. „BCR a avut o abordare prudentă în privința întoarcerii angajaților la birou, de la începutul perioadei stării de alertă, și a luat măsuri care să asigure o revenire cât mai ușoară la birou. De săptămâna aceasta și până la începutul lunii septembrie, angajații din sediile centrale vor lucra o săptămână de la birou și două săptămâni de acasă, în regim de teleworking, iar în unitățile teritoriale vor fi prezenți în permanență două treimi dintre angajați”, explică Andreea Voinea, director executiv Resurse Umane la BCR.
Măsurile luate de BCR în perioada stării de urgență au venit să ajute banca să minimalizeze riscul de infectare a angajaților. Din 16 martie, toți au primit câte două măști pe zi și au fost instruiți să le poarte tot timpul la birou. Prezența lor în sediile centrale, unde spațiul de lucru a fost împărțit astfel încât să existe o distanță de minimum doi metri între colegi, a fost redusă la 10-15 la sută față de perioada anterioară, iar cea din unități la 50 la sută.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Toți angajații trebuie să respecte distanța recomandată de minimum doi metri față de cea mai apropiată persoană, iar lifturile nu trebuie să transporte mai mult de trei persoane. Sălile de întâlniri vor primi cel mult trei participanți, fără întâlniri cu vizitatori, iar întâlnirile mai mari de trei participanți vor continua să fie organizate doar online. BCR își încurajează angajații să folosească pe cât mai mult posibil mijloacele de transport propriu și decontează costurile suplimentare de transport. Toți angajații din centrală beneficiază de program flexibil de începere a lucrului. Birourile cu trafic intens de persoane au fost dotate cu separatoare de plexiglas, iar angajații au primit, pe lângă măști, și viziere.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
„Distanțarea socială impune, paradoxal, mai multă apropiere umană, solidaritate și ascultare a nevoilor colegilor. BCR a venit în sprijinul lor cu programe care să mențină nivelul de angajament, precum facilitarea de training-uri online sau trimiterea săptămânală pe mail de știri pozitive și modalități de petrecere a timpului liber. Angajații trebuie încurajați să-și idea frâu liber ideilor, să exploreze teritorii noi, iar angajatorul trebuie să le ofere contextul și spațiu de manevră, pentru a-și manifesta creativitatea”.
Andreea Voinea a participat, ieri, la a patra ediție a BCR Expert Hub, alături de Adina Vlad (Managing Partner, Unlock Market Research), Gáspár György (psiholog clinician, psihoterapeut relațional), Vlad Mixich (expert în politici de sănătate) și Dr. Gabriel Gurguță (medic specialist boli infecțioase, Regina Maria). Ei au vorbit despre „Reîntoarcerea la locurile de muncă” și au dezbătut temerile și așteptările angajaților odată cu revenirea la joburi, mai ales cele din marile spații de birouri, după perioada de izolare socială.
Gáspár György, psiholog clinician, psihoterapeut relațional, crede că schimbările pe care angajații le-au resimțit în această perioadă vor avea consecințe asupra modului de lucru. Capacitatea de concentrare și de a duce la bun sfârșit anumite sarcini va fi la început mai scăzută, ca urmare a stresului cauzat de temeri și de respectarea noilor reguli.
„Angajații pot fi stimulați să-și împărtășească tensiunile și emoțiile negative generate de temerile și îngrijorările acumulate în această perioadă prin discuții directe sau sesiuni de coaching. Astfel de discuții și exercițiile de respirație controlată ajută la descărcarea unor emoții negative, precum frica, anxietatea sau întristarea. Stresul suplimentar și concentrarea mai dificilă îi poate face pe mulți să se simtă, la sfârșitul zilei, mai obosiți decât erau în perioada anterioară pandemiei. De aceea, este esențială posibilitatea de a avea pauze regulate în timpul orelor de lucru și odihnă și hrană adecvată”, spune Gáspár György.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, consideră că sănătatea economică trebuie protejată în egală măsură cu sănătatea publică, dar nu în detrimentul ei. De aceea, măsurile trebuie calibrate de autorități în funcție de gravitatea epidemiei din fiecare regiune din România. „Intrarea în perioadă de relaxare înseamnă trecerea către o perioadă de responsabilizare individuală mult mai importantă ca până acum, care trebuie să se manifeste printr-o grijă suplimentară față de colegii din categoriile vulnerabile – cei în vârstă, cu diabet, afecțiuni cardiace sau pulmonare”.
În opinia sa, companiile mari au tratat criza și reîntoarcerea la locul de muncă cu mult profesionalism și au fost ajutate și de resursele disponibile și de procedurile standardizate pe care le aplică. Probleme pot apărea în rândul IMM-urilor, unde există îngrijorări despre modul în care se respectă măsurile de prevenție și siguranță. Pentru acestea, există materiale publicate de instituțiile europene, inclusiv în limbă română, cu măsuri care să asigure reîntoarcerea cât mai ușoară a oamenilor la locul de muncă.
În plus, companiile din mediul privat au dat dovadă de rapiditate și flexibilitate în a sări în ajutorul ONG-urilor și instituțiilor publice, pentru a le sprijini în perioada de câteva săptămâni de la începutul pandemiei, în care a existat un blocaj de furnizare a materialelor și echipamentelor necesare urgențelor medicale și a protejării angajaților din sănătate.
Dr. Gabriel Gurguță, medic specialist Boli Infecțioase, Regina Maria, este de părere că oamenii nu se pot feri la nesfârșit de pandemie, dar numărul infecțiilor și riscul de expunere a persoanelor vulnerabile trebuie redus cât mai mult. „Oricât de incomod ar fi, purtarea măștii reprezintă un gest altruist, ce poate contribui ca atât cei care o poartă, cât și cei din apropierea lor, să rămână sănătoși. Numărul mai mare de infectări la bărbați poate fi văzut și ca o consecință a faptului că ei sunt mai curajoși și respectă mai puțin riguros regulile de igiena decât femeile”.
Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research, a observat că principala preocupare a românilor a fost partea financiară, secondată de cea sanitară, care spre finalul stării de urgență a fost depășită ca importanță și de îngrijorare a oamenilor de a nu-și mai putea petrece timpul liber ca înainte. Nevoia de reîntâlnire cu persoanele apropriate a fost o altă îngrijorare care s-a accentuat la finalul stării de urgență.
„Oamenii sunt într-o fază de acceptare, ce necesită construirea unor noi reguli pe bază cărora să funcționeze în următoarea perioadă. Chiar dacă majoritatea românilor au spus că vor cheltui mai puțin la începutul acestei perioade, mulți și-au redecorat locuințele și au început să-și amenajeze zone de lucru acasă. Oamenii au spus că vor să fie mai responsabili cu resursele, să cumpere produse locale și să facă mai multe economii”.
Sentimentul general al românilor a fost mai degrabă pozitiv decât negativ, în special în rândul celor cu familii și copii. S-au adaptat la noua normalitate mai degrabă persoanele mature cu familii decât cele tinere, care au simțit mai acut lipsa de socializare cu prietenii. „Față de alte state, românii au fost mai pozitivi. Oamenii se adaptează destul de ușor și își doresc să contribuie la revenire. În această perioadă, românii au făcut multe descoperiri despre ei înșiși: au redescoperit plăcerile simple și au devenit mai creativi. Acestea tendințe se vor manifesta în continuare, iar companiile trebui să își ajute angajații să se adapteze la noul stil de lucru, ținând cont și de dorințele și trăirile pe care aceștia le-au acumulat în această perioadă”.
