2025 va fi un an al adaptabilității. Angajatorii care investesc în dezvoltarea oamenilor și în adoptarea noilor tehnologii vor avea un avantaj competitiv.
Aceasta este una dintre concluziile unui eveniment organizat de eJobs România și Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R), la care au fost prezenți lideri și specialiști de top, precum Bogdan Badea (CEO – eJobs România), Miruna Enache (Transaction Tax Partner, CESA Tax Markets Leader – EY România), Lucia Stoicescu (consultant IT) și Marius Potorac Roman (Co-founder & Co-CEO – Hatwit Benelux and DACH Central Eastern Europe).
Evenimentul a adus în prim-plan cele mai importante tendințe care vor modela piața muncii în acest an și în viitorul apropiat. HR Review 2024 & Trends 2025, studiul realizat de eJobs România, a oferit o perspectivă detaliată asupra modului în care angajatorii și angajații se adaptează la provocările economice și tehnologice actuale.
- BMW TechWorks inaugurează Science Café, hub-ul de co-creare și dezvoltare de proiecte inovatoare pentru studenți și tineri pasionați de tehnologie
- JTI România numește un nou Director de Marketing
- Black Friday cu reduceri de neratat la Vegis, Niavis, Workspace Studio, Bringo și Complice
Principalele idei evidențiate în eveniment:
- Generația Z domină piața muncii și reprezintă o treime dintre noii candidați din 2024. Cu 120.000 de conturi noi, create pe eJobs, și 2,8 milioane de candidaturi trimise, tinerii din această categorie devin o forță majoră în recrutare.
- AI schimbă regulile jocului – potrivit estimărilor, până în 2035, 30 la sută dintre joburi vor fi automatizate. România rămâne în urma altor țări în adoptarea noilor tehnologii la nivel organizațional.
- Piața muncii rămâne dinamică, în ciuda incertitudinii economice. În 2024, pe eJobs s-au postat 292.000 de joburi, iar în primele două luni din 2025, angajatorii au venit deja cu 35.000 de noi oportunități.
- Joburile remote devin excepții, iar angajatorii pun mai mult accent pe transparența salarială. Tot mai multe anunțuri includ informații despre salarii.
- IT-ul și pozițiile de entry-level nu mai sunt cele mai căutate de angajatori, în timp ce domenii precum retail, prestări servicii, industria alimentară și call center/ BPO domină la numărul de oferte și la numărul de candidaturi.
„2025 este, încă, un an al normalității, așa cum o știm din 2020 încoace: nimic nu e sigur, totul se poate schimba. Anul a început cu 35.000 de joburi noi, postate de angajatori, dar și cu 1,5 milioane de candidaturi și un plus de 20 la sută în numărul de conturi nou create în platformă, ceea ce ne arată că este o piață în continuare fierbinte, mai ales pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă.
Primele două luni ale anului indică destul de clar că unele mituri încep să-și piardă din consistență. Spre exemplu, juniorii și IT-iștii nu mai reprezintă segmentele de candidați cele mai căutate de angajatori. Munca remote este o altă tendință care se transformă, mai degrabă, în situații de excepție. O schimbare adusă de 2025 este legată de creșterea procentului de joburi cu salariul afișat în anunțul de angajare, semn că angajatorii intră în linie dreaptă cu pașii necesari transparentizării pieței salariilor din România”, spune Bogdan Badea, CEO-ul celei mai mari platforme de recrutare online din țară.
Ce urmează?
Pe o piață a muncii aflată în continuă schimbare, 73 la sută dintre angajatori consideră esențială dezvoltarea continuă a angajaților, iar peste 60 la sută dintre angajați vor avea nevoie de formare sau recalificare până în 2027. Tot mai multe companii investesc în programe de upskilling și reskilling ca să rămână competitive într-un mediu de lucru în care flexibilitatea și adaptabilitatea devin esențiale.
DESPRE CAMERA DE COMERȚ ELVEȚIA-ROMÂNIA
Este o asociație non-profit cu o istorie de 24 de ani în România și cu 170 de companii membre, care are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și oferirea de informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări. Susținută de Ambasada Elveției în România, a devenit, în ultimele două decenii, jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit zece grupuri de lucru menite să vină în sprijinul membrilor Camerei și al comunităților în care activează ei.
