Software-ul de supraveghere a angajaţilor, numit şi „bossware” sau „tattleware”, ameninţă să creeze o breşă între angajatori şi angajaţi, sunt de părere experţii în securitate cibernetică ai Eset.
„În timp ce software-ul de monitorizare a angajaţilor poate creşte productivitatea, el poate reprezenta şi un potenţial câmp minat referitor la confidenţialitate şi poate afecta relaţia cu subalternii. În unele cazuri, software-ul de supraveghere a angajaţilor ameninţă să creeze o breşă între angajatori şi angajaţi.
Dacă este bine pus la punct, bossware-ul poate ajuta la protecţia unei organizaţii de furt şi de riscuri legale şi chiar poate duce la îmbunătăţiri importante ale productivităţii. Dar, din punct de vedere al confidenţialităţii, poate ajunge să demotiveze angajaţii sau chiar să aducă acţiuni legale împotriva companiei. Cu toate acestea, într-o nouă eră foarte flexibilă a muncii de la distanţă, este tot mai tentant pentru manageri să monitorizeze forţa de muncă. Având în vedere ce este în joc, planificarea atentă ar trebui să fie cuvântul de ordine pentru orice organizaţie ce are în vedere supravegherea angajaţilor”, susţine Phil Muncaster, specialist Eset.
- Autoklass schimbă toate mașinile de serviciu ale managerilor companiei cu modele electrice
- Care sunt domeniile vizate de controalele ITM în 2025? Ce trebuie să știe companiile
- International Workplace Group deschide un nou spaţiu de lucru flexibil în Bucureşti, pe fondul cererii crescute pentru soluţiile de muncă hibridă
Conform unei analize realizate de producătorul de soluţii antivirus Eset, bossware este un termen-umbrelă pentru o varietate de instrumente de urmărire a angajaţilor. Funcţionalitatea unui asemenea software variază, iar la un nivel înalt va putea urmări chiar şi ce programe foloseşte un anumit angajat în timpul zilei şi cât timp. O supraveghere mai intruzivă ar putea şi înregistra ecranul respectivului angajat şi tastele apăsate de acesta.
Un studiu recent a constatat că 60 la sută dintre companiile cu sistem de lucru remote folosesc o anumită formă de bossware, iar 88 la sută au făcut şi concedieri pe baza rapoartelor acestui software, fiindcă peste jumătate (53 la sută) dintre cei a căror activitate a fost monitorizată petrec trei sau mai multe ore, în fiecare zi, pentru activităţi care nu sunt legate de muncă.
Monitorizarea ar putea acoperi e-mailuri (conţinutul mesajelor şi expeditori/ destinatari), istoricul browserului de navigare, utilizarea aplicaţiilor instalate, ecranul computerului şi tastele apăsate, camerele web, utilizarea telefonului şi conţinutul apelurilor, imagini CCTV (la birou), urmărirea vehiculelor de serviciu prin GPS, urmărirea traseului de validare a insignei de acces, fitness tracking (pentru semnele vitale şi/ sau a stările de spirit)
În Uniunea Europeană, regulamentul General Data Protection (GDPR) permite monitorizarea la locul de muncă, dar într-un set specific de reguli. Organizaţiile trebuie să creeze politici clare prin care să informeze personalul cu privire la orice scheme de monitorizare şi să depună efort pentru a face implementările cât mai discrete posibil. Nu este permisă monitorizarea ascunsă şi exhaustivă a lucrurilor, precum utilizarea internetului şi conţinutul comunicaţiilor.
Eset a fost fondată în 1992, în Bratislava (Slovacia), şi se situează în topul companiilor ce oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, în peste 180 de ţări.
