O echipă internaţională de cercetători, printre care şi un profesor al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, estimează că nivelul apei mărilor și oceanelor ar putea continua să crească și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon şi ale aplicării unor măsuri de combatere a încălzirii globale.
Studiul inițiat de Oana Dumitru (prim autor), doctorand la Universitatea South Florida (absolvent și fost colaborator al UBB), şi Bogdan P. Onac (autor corespondent), profesor la Universitatea South Florida (și profesor asociat al UBB), a fost realizat în colaborare cu cercetători de la University of New Mexico, Universitat de les Illes Baleares și Columbia University, şi publicat în ultimul număr al revistei Nature, una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din lume.
Cercetătorii au descoperit că, în urmă cu trei milioane de ani, nivelul apei mărilor era cu circa 16 metri peste cel înregistrat acum, fapt ce poate sta la baza predicțiilor legate de evoluția posibilă pentru perioada viitoare. „Putem și trebuie să folosim experiența perioadelor calde din trecut pentru a ne pregăti pentru ceea ce va urma și pentru a face predicții care să ne ajute să răspundem încălzirii globale din prezent. În condiţiile în care peste o treime din populaţia globului trăieşte la mai puţin de 50 km de o mare sau de un ocean, chiar şi creşteri de o jumătate de metru sau un metru devin problematice”, afirmă prof. Bogdan P. Onac.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Potrivit autorilor studiului, reconstituirea nivelului mării din anumite perioade din trecut, în care temperaturile globale au fost mai ridicate decât în prezent, pot ajuta specialiştii să estimeze cât de repede şi cât de mult va creşte nivelul mării în viitor. „Am realizat aceste reconstituiri utilizând un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă, care se formează doar în peşteri litorale. Am colectat astfel de speleoteme din peştera Artà, din nord-estul insulei Mallorca (Spania). Localizată la mai puţin de 100 de metri de ţărmul Mediteranei, această peşteră a fost inundată, în trecut, de fiecare dată când a crescut nivelul mării. Fiecare stagnare a apei mării la un anumit nivel, pentru cel puţin câteva sute de ani, a lăsat <urme> în peşteră, respectiv repere morfologice”, adaugă prof. Onac.
Oana Dumitru afirmă că au fost colectate șase probe din astfel de niveluri, aflate astăzi între 22 și 32 de metri desupra nivelului prezent al mării. „Prin măsuratori radiometrice cu metoda uraniu-plumb, am obținut vârste cuprinse între 4,4 și 3,3 milioane de ani, în laboratorul de datare de la University of New Mexico, unde am lucrat sub îndrumarea prof. Yemane Asmerom și Victor Polyak”.
Una dintre cele mai relevante probe colectate are 3,3 milioane de ani și este situată într-un interval de interes foarte mare pentru comunitatea științifică, întrucât temperatura medie anuală a Pământului era, în acea perioadă, cu 2-3 grade Celsius mai ridicată decat valorile actuale, iar concentrația dioxidului de carbon atmosferic era similară celei înregistrate în prezent.
„Rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 metri mai ridicat decât în prezent, într-un astfel de scenariu din trecut. De aceea, această perioadă este folosită ca analog pentru a înțelege și a estima cât de repede va crește nivelul mării în viitor, în condițiile încălzirii globale ce afectează planeta. Deși prin acest studiu noi nu facem vreo predicţie privind creşterea nivelului mării în viitor, rezultatele noastre vor fi de mare folos modelatorilor care estimează potenţialele scenarii”, adaugă autorii studiului publicat de Nature.
Concluziile studiului arată că, și în condițiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, este probabil ca nivelul mărilor să continue să crească cel puțin până la nivelul atins în trecut. Cercetătorii iau în calcul şi posibilitatea ca acest nivel să fie depășit în timp (într-o perioadă ce ar putea fi de ordinul sutelelor sau al miilor de ani), ca o consecință a expansiunii apei din oceane, ca urmare a creșterii continue a temperaturilor.