Dușmanul invizibil din școlile și grădinițele din România: aproape un sfert dintre elevi “fumează” 16 țigări pe zi, fără să știe

Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai (UBB) avertizează că, după reabilitarea termică a clădirilor în care își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon – cel mai nociv poluant natural din mediul interior -, concentrația acestuia va crește și mai mult, va depăși cu mult limita maximă admisă și va pune în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore.

Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este de 300 Bq/ m3, iar o astfel de expunere echivalează cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/ zi. În 20 la sută dintre școlile investigate din România, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon a depăşit valoarea limită.

Specialiștii UBB din Laboratorul de încercări Radon “Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătății. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15 la sută din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat.

Expunerea prelungită la niveluri de peste 100 Bq/ m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. UE a stipulat în Directiva CE 2013/ 59/ Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice. România are în implementare, din 2018, un Plan Național de Radon, prin care ar trebui să fie măsurată concentraţia de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, iar lucrările pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii.

“UBB este singura instituție din România care a făcut măsurători ale radonului și care are rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. Cercetătorii au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în clădirile publice în care își desfășoară activitatea majoritatea școlilor și a grădinițelor și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese, cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, însă fără succes”, explică reprezentanții UBB.

Ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat.

Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. Directiva CE 2013/ 59/ Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior.

Articolul anterior

800 de tineri aflați la început de drum profesional vor fi implicați în cel mai amplu program de accelerare a carierei, lansat de eMAG

Articolul următor

Italianul Giovanni Aleotti, "campionul" Sibiului la ciclism

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share