Metoda de recrutare greoaie, modul de lucru învechit, mediul de lucru anost și lipsa de provocări, principalele motive pentru care tinerii evită să lucreze la stat

de A M

Doar 12 la sută dintre angajații la stat au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, arată datele unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de cursuri de formare și perfecționare profesională.

Desfășurat pe un eșantion de 5.166 respondenți, studiul subliniază o tendință îngrijorătoare de îmbătrânire a forței de muncă din acest sector și sugerează necesitatea unor politici și strategii care să încurajeze tinerii să se îndrepte spre cariere în administrația publică.

Dintre cei 5.166 respondenți, 47,4 la sută au menționat că unul dintre principalele motive pentru care aleg o carieră în sectorul public este echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Un alt factor motivator este programul de lucru, preferat de 46,7 la sută. Mulți angajați apreciază un program de lucru echilibrat, care oferă predictibilitate și stabilitate în organizarea timpului, fără a fi nevoiți să cumuleze ore suplimentare. Stabilitatea în carieră este un motiv ales de peste 45 la sută. Sectorul public este perceput că oferă o carieră mai sigură și stabilă decât sectorul privat și beneficiază adesea de avantaje precum pensiile avantajoase.

De ce nu sunt atrași tinerii să lucreze la stat

„Observăm o tendință îngrijorătoare: prezența tinerilor în sectorul public pare să fie aproape inexistentă. Cifra redusă reflectă existența unor obstacole semnificative în ceea ce privește posibilitatea lor de a-și găsi un loc de muncă în instituțiile publice. Printre ele se află și faptul că instituțiile statului nu au reușit să facă atractiv mediul de muncă pentru tineri, care, aflați la început de drum profesional, ar dori să învețe de la specialiști.

Metoda de recrutare greoaie, modul de lucru învechit, mediul de lucru anost, lipsa de provocări și lipsa de oportunități de dezvoltare sunt suficiente motive pentru ca tinerii să evite să lucreze la stat. Asta, deși sunt muncitori, dedicați, creativi, știu să folosească tehnologia modernă, sunt la zi cu inovările și evoluția digitală și astfel pot contribui la optimizarea modului de lucru și la atingerea rezultatelor instituției în mod eficient. Instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție deosebită creării unui mediu de lucru atractiv și stimulativ pentru tineri și să le ofere oportunități de dezvoltare profesională și personală”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.

Un alt motiv care îndepărtează tinerii de instituțiile statului poate fi metodologia complicată a procesului de recrutare, bazată exclusiv pe capacitatea de memorare a numeroase legi. Asta se poate vedea în anunțurile de concurs din sectorul public, unde sunt menționate doar reperele bibliografice care însumează, în medie, 800 de pagini de legislație pentru posturi de execuție. Bibliografia și subiectele concursului cuprind exclusiv legi complexe în funcție de specificul postului, precum Codul Administrativ, Legea Achizițiilor Publice, Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Legea Construcțiilor.

„Așteptările viitorului angajator sunt ca aceste acte normative să fie însușite de candidați într-un orizont de circa 30 de zile. Spre exemplu, odată angajat pe un post de execuție de consilier debutant, un tânăr are de așteptat circa șapte ani ca să ajungă pe treapta maximă de salarizare a postului respectiv. În acest interval, va trece prin diferitele grade profesionale ale postului, de la debutant, asistent, principal și până la superior, ca nivel maxim. Toate aceste aspecte descurajează în special tinerii, care ar putea fi motorul schimbării în bine a sectorului bugetar”, declară președintele Centrului de Formare APSAP.

Potrivit Codului Administrativ,  pentru ocuparea unei funcții publice există o etapă de recrutare națională, derulată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), și un concurs pe post, organizat de instituția publică angajatoare.

Prima etapă constă în verificarea cunoștințelor generale și a competențelor generale necesare pentru ocuparea unei funcții publice și este realizată printr-un concurs la nivel național. La fel ca în cazul altor posturi scoase la concurs la nivel național, se impune o bibliografie considerabilă și extinsă, care include Constituția României, Legea nr. 202/2022 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, Codul Administrativ și Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

După promovarea concursului național, persoanele nu dobândesc calitatea de funcționar public, ci vor putea participa, timp de trei ani, la orice concurs pe post organizat de o instituție publică.

Conform datelor publicate de ANFP din 2022, doar 2,4 la sută dintre funcționarii publici au sub 30 de ani, comparativ cu aproape 44 la sută funcționari cu vârsta de peste 50 de ani. Motivul poate fi absența unei strategii de atragere și păstrare a tinerilor, care să sprijine și să susțină procesul de reformă în administrația publică.

În martie 2024, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecționare gratuite, accesibile online, destinate personalului din administrația publică, cu scopul de a le actualiza cunoștințele și de a-i ține la curent cu noile reglementări legislative din 11 domenii relevante de activitate.

S-ar putea să-ți placă

Prezentare generală a confidențialității

AngajatorulMeu.ro folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe website-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile website-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.