Studiu: 9 din 10 angajați la stat se supraevaluează și cred că dețin competențe digitale avansate doar pentru că știu să navigheze pe internet

Foto: mdjaff @ freepik

Aproape 90 la sută dintre angajații din sectorul public se supraevaluează și consideră în mod greșit că dețin competențe digitale avansate prin faptul că știu să navigheze pe Internet, arată un studiu pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de Centrul de Formare APSAP, principalul furnizor de cursuri acreditate din România.

Falsa înțelegere a competențelor digitale

Dintre respondenți, 1.477 consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel avansat. 1.285 dintre ei înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet și doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul lor real.

Angajații la stat spun că dețin mai multe competențe digitale individual – cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice, ca programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.

Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii lor, aspect îngrijorător la nivel individual și colectiv. Conform unui raport Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat, în ultimii ani, în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României – aflată pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.

Având în vedere percepția pozitivă și supraevaluarea proprie a angajaților asupra competențelor lor, cei din administrația centrală (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu consideră că educația este prioritară. În plus, 50 la sută dintre angajații la stat spun că au fost nevoiți să plătească cursurile de perfecționare din fonduri proprii, deși instituțiile statului sunt obligate de lege să aloce bugete pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor personalului cel puțin o dată la doi ani.

Ce sunt “competențele digitale de bază” 

Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, ca “alfabetizare digitală”, “competență digitală”, “competențe legate de TIC” și “competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime.

În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca “implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, și utilizarea lor pentru învățare la locul de muncă și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală și soluționarea problemelor și gândirea critică”.

În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe ce permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.

Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza eficient tehnologiile informatice și de comunicații, într-o varietate de contexte. “Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP. 

Luna trecută, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecționare gratuite, online, pentru personalul din administrația publică din România, cu scopul actualizării cunoștințelor și noutăților legislative din 11 domenii relevante. După cursuri, 5.162 persoane au răspuns unui chestionar de 29 de întrebări, care a evidențiat aspecte ce necesită atenție și intervenții imediate din partea autorităților și instituțiilor responsabile de gestionarea resurselor umane și a resurselor financiare din administrația publică.

  • 9 din 10 funcționari publici care susțin că dețin competențe digitale avansate înțeleg prin acestea că e suficient să navighezi pe Internet și să utilizezi aplicațiile de birou de tip Word, Excel, PowerPoint
  • La nivel național, administrația publică locală (primării, consilii județene) este mai interesată de participarea la programe de formare profesională decât administrația centrală (ministere, guvern, instituții publice deconcentrate).
  • În 2024, peste 50 la sută dintre angajații sectorului public și-au suportat din fonduri proprii costul participării la programele de perfecționare, deși Codul Administrativ îl obligă pe angajator să asigure finanțarea lor.

Administrația locală se implică mai mult în dezvoltarea profesională decât cea centrală 

În ultimii doi ani, dintre cei 5.162 respondenți, cei mai interesați de cursuri nu au fost cei din administrația centrală, ci angajații din administrația locală. 2.244 respondenți fac parte din administrația locală și doar 1.676 din administrația centrală.

Aceste constatări indică faptul că administrația centrală nu alocă fonduri pentru participarea la programe de perfecționare profesională pentru angajații săi, fapt ce provine din lipsa unei priorități de dezvoltare a personalului.

În administrația locală, peste 53 la sută dintre cei chestionați declară că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecționare. În administrația centrală, doar 33 la sută afirmă acest lucru. Potrivit lui Aylin-Alexia David, analist la Centrul de Formare APSAP, administrația locală este mai deschisă și înțelege importanța actualizării continue a cunoștințelor, ca să reacționeze rapid la nevoile cetățenilor și să furnizeze servicii de înaltă calitate și eficiență.

Legătura dintre venitul salarial și participarea la cursuri. Ce arată datele?

Venitul personalului din administrația locală este mai mic decât cel din administrația centrală. Peste 63 la sută dintre angajații din organismele centrale au un venit de 5.000-10.000 de lei/ lună, iar 57 la sută dintre angajații din administrațiile locale cîștigă sub 5.000 de lei. Cei mai mulți angajați la stat (90 la sută) susțin că un venit lunar motivant este de cel puțin 1.000 de euro. Peste un sfert consideră că ar trebui să câștige 1.000-1.500 euro, iar aproape 40 la sută spun că venitul ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro.

Peste 50 la sută dintre cei din administrația publică își achită singuri programele de formare

2.831 de persoane din 5.162 își asumă costul cursurilor de formare profesională și acoperă cheltuielile de certificare din resurse proprii. 761 persoane consideră că instituția pe care o reprezintă valorizează și le sprijină dezvoltarea profesională prin programe și cursuri de formare, deși tot ei au ajuns să suporte costul acestor programe. 

“Această constatare subliniază diferențele dintre modul în care individul și instituția își asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea profesională. Este important ca organizațiile să continue să ofere sprijin și oportunități de învățare pentru angajați, ca să promoveze angajamentul și creșterea profesională”, afirmă Anca-Cătălina Bașturea, analist al Centrului de Formare APSAP. 

Angajații din primării și alte instituții din mediul rural, puțin interesați de perfecționare

Deși programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis către toate instituțiile publice centrale și locale, rata de înscriere a fost redusă în mediul rural. 80 la sută dintre participanți sunt din mediul urban. Doar 17,4 la sută dintre angajații de la instituții publice din comune și sate au participat la cursuri de perfecționare gratuite, deși în mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, punctează Bogdan-Costin Fârșirotu.

Potrivit expertului APSAP, acest dezechilibru ridică un mare semnal de alarmă referitor la informația ce ajunge îngreunat la angajații din sectorul public care locuiesc în afara zonelor urbane, dar trebuie să fie la curent cu schimbările legislative și cu oportunitățile pe care le oferă piața.

Fondată în 2006, organizația neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cei mai de încredere furnizori de programe de perfecționare pentru sectoarele public și privat. Cu peste 18 ani de experiență, are peste 250.000 de participanți activi și un corp de lectori alcătuit din 75 de formatori. Prin cursurile oferite pentru angajații de la stat și cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, sau management de proiect. Toate cursurile sunt autorizate de Ministerul Muncii și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare și perfecționare organizate fizic (cu prezență) sau în format online ale centrului. Doar în ultimii patru ani, APSAP a organizat 3.000 de programe de formare și conferințe naționale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii de personal.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share