Top 3 țări care furnizează anul acesta forță de muncă străină pe teritoriul României este format din Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka (6.295) și India (3.445).
Potrivit comisarului-șef Daniel Titirigi, director al Direcției Migrație în Inspectoratul General de Imigrări (IGI), acestea sunt cifrele pentru care au fost solicitate avize de angajare, în 2025. Alte țări de interes pentru angajatorii din România sunt Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia și Filipine.
Daniel Titirigi susține că nu există date îngrijorătoare cu privire la nerespectarea legislației în domeniu de către angajații străini sau de angajatori.
„Avem sancțiuni contravenționale aplicabile pentru lipsa avizului de angajare ori detașare sau lipsa avizului de angajare și a celui de detașare, inclusiv fără să aibă un contract de muncă valabil. Sunt două sancțiuni contravenționale prevăzute de Ordonanța Guvernului 25/2014 privind încadrarea și detașarea străinilor pe teritoriul României. Avem 404 sancțiuni contravenționale săvârșite între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2025. Raportat la numărul de persoane care vin aici și numărul angajatorilor din România care uzitează de forță de muncă, apreciez că nu este un număr ridicat pentru aceste fapte.
Avem și neanunțarea de către muncitori străini a modificării raporturilor privind încetarea sau suspendarea raportului juridic – 148 de sancțiuni contravenționale – și pentru necomunicarea datelor de către angajatori sau străini – 130 de sancțiuni contravenționale”, transmite oficialul IGI.
- 12 companii de top participă la ediția aniversară Top Talents România 2026
- One United Properties va avea un nou Chief Financial Officer, din decembrie
- Piața muncii la nouă luni: 160.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro și 10,4 milioane de candidaturi, cu un sfert mai multe decât anul trecut
Acesta le cere angajatorilor să fie atenți în procesul de selecție a forței de muncă din străinătate, ca să evite cazurile de emigrație ilegală mascată. „În momentul în care eliberează avizele de angajare, IGI verifică și persoanele care au venit la acele societăți comerciale, ca să ne asigurăm că persoanele respective nu vin în România în alt scop decât pentru muncă și că nu ne aflăm într-o situație de emigrație ilegală mascată.
La aderarea la spațiul Schengen, viza de lungă ședere emisă de autoritățile române și permisul de ședere conferă un drept de ședere până la 90 de zile în spațiul Schengen, iar procesul de verificare trebuie să fie aliniat legislației Schengen. Verificările pe care România și le-a asumat prin autoritățile române, atunci când a aderat, a fost ca acelea să confere un pilon de stabilitate din perspectiva migrației ilegale și să nu ne confruntăm cu probleme”.
Daniel Titirigi îi îndeamnă pe angajatorii români să se adreseze IGI în situațiile de schimbare de angajator, astfel încât muncitorii străini să nu rămână ilegal pe teritoriul României sau să nu cadă în situații de trafic de persoane sau exploatare prin muncă.
În 2025, IGI a eliberat peste 42.500 de avize de angajare pentru cetățeni străini, la care se adaugă cele pentru schimbarea angajatorului și pentru schimbarea de funcție. „Doar în 2025, IGI a eliberat deja 42.511 avize. Pentru schimbarea angajatorului, avem 6.474 de avize eliberate, iar pentru schimbarea de funcție – 683, ceea ce înseamnă un total de 49.668 avize eliberate per total.
De-a lungul timpului, IGI, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, a căutat soluții, pe de-o parte, să crească capacitatea de preluare a cererilor de avize de angajare în muncă, fiindcă suntem conștienți de nevoia de pe piața forței de muncă din România de lucrători nou admiși, iar pe de altă parte, de soluționarea și reglementarea șederii ulterioare a dreptului de ședere pentru cei care vin în România”.
Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în producție, construcții și servicii, determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, fiindcă resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor IGI, la finalul lui 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați non-UE care lucrează legal în România. Cei mai mulți sunt din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, și lucrează în producție (29.141 de angajați), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189).
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită. Totuși, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60 la sută dintre aceste avize vizează meserii din agricultură, construcții, curățenie sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.
PIFM a organizat, săptămâna trecută, prima conferință națională intitulată „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”, un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituțiile relevante implicate în gestionarea și integrarea forței de muncă extracomunitare.