Am fost cam surprins când, acum câteva seri, fetița mea, în vârstă de șase ani, mi-a adus pușculița ei și, foarte convingătoare, mi-a zis că vrea să se joace cu banii.
Ovidiu Halunga
Contributor
După ce i-am deschis cutia, mi-am amintit că, în fragedă copilărie, am rupt în bucăți o bancnotă comunistă de 100 de lei, în ideea de a înmulți banii, așa că am pus deoparte singura bancnotă valoroasă din tezaurul copilei. În timp ce o admiram cum își trece palmele prin mărunțiș, asemeni unui pirat care a descoperit o ladă cu galbeni, mă uităm și la știri, cu un ochi. În momentul în care ascultam fascinat zornăitul monedelor, văd o știre uluitoare la televizor.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Un român a găsit într-o mobilă la mâna a doua, cumpărată de pe un site, o adevărată comoară. La o săptămână de la montarea dulapului, în timp ce se jucă cu piesă de mobilier proaspăt achiziționată, unul dintre copiii românului nostru a găsit o cutie burdușită cu bancnote de 500 de euro. În total: 95.000 de euro. De mare caracter, după ceva căutări, cumpărătorul dulapului a reușit să identifice vânzătorul și să-i înapoieze comoara. Banii, cică, ar fi fost ai tatălui, decedat de curând, iar fiul habar nu avea de ei.
Se spune că o treime dintre românii care economisesc pun bani deoparte pentru copii, dar nu îi prea sfătuiesc ce să facă cu ei. În cazul cu dulapul, pare că fiul nici nu știa de existența lor. În dimineața acelei zile, ca bancher, am avut parte tot de un caz cu happy-end. O cunoștință, care după ce și-a recuperat de la poliție o sumă consistentă, sustrasă de hoți din locuința sa, a venit direct în bancă, hotărâtă să facă un depozit.
Foarte mulți români, care chiar dacă obțin venituri legale, din cauza unei educații financiare precare sau a neîncrederii în bănci, preferă să țină banii la saltea sau la ciorap. Se estimează că mai bine de 100 de miliarde de lei sunt dosiți sub saltele matrimoniale, în cutii de pantofi sau alte ascunzători. Acum câțiva ani, în timp ce mă deplasam, împreună cu câțiva colegi, pentru a oferi ajutoare unor familii afectate de inundații, am stat de vorbă cu o femeie pe care viitura produsă de un curs de apă, care până atunci nu ieșise niciodată din matcă, i-a lăsat casa în trei pereți și i-a măturat tot mobilierul. Fratele ei, fost profesor universitar, își ținea economiile de o viață, circa 25.000 de euro, într-o carte din bibliotecă. S-au dus pe Apa Sâmbetei, cum se spune din bătrâni. Și mai grav este faptul că talhăriile s-au înmulțit, în ultima perioadă, iar în destule cazuri oamenii sunt deposedați prin violență de bruma de agoniseală ținută în casă.
În primii doi ani de activitate în banking, salariul îl luam cash, până când în ușa biroului a apărut Balaurul, cum îi spuneam noi fostului director. Acesta ne-a anunțat că, de mâine, vom primi salariile pe card. Deși eram bancher, mărturisesc că n-am prea dat din coadă la această inițiativă a Balaurului și, preț de câteva luni, în ziua de leafă, extrăgeam toți banii. E drept că, la acea vreme, nu prea aveai multe opțiuni de a face plăți cu cardul bancar. Acum, folosesc cash-ul preponderent în tranzacțiile cu mamaile care vând zarzavat și brânză, în piața orașului. Totul are un început. Acum câțiva ani, multe bunicuțe de la țară, care apelau pentru prima dată la bancă pentru produse de economisire, scoteau banii de prin batiste sau sutiene, iar noi glumeam că le raportăm la spălare de bani, fiindcă, nu de puține ori, banii erau spălați odată cu sutienul. Acum, multe bunicuțe, chiar din mediul rural, își încasează pensia prin conturi bancare.
Concluzia e că varianta cu banii la saltea e cea mai păguboasă și riscantă. Pe fondul creșterii dobânzilor la depozite, cred că prima variantă ar fi un depozit bancar la termen sau un cont de economii, dacă nu ai un orizont clar al destinației finale pentru suma economisită. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, în cazul falimentului unei bănci, garantează recuperarea sumelor deținute de o persoană fizică în respectiva bancă, într-un termen rezonabil, în limita a 100.000 de euro. Unele depozite sunt mai avantajoase decât altele, sunt și soluții fără comision, și ar fi bine să le cauți. În afară de produsele de economisire oferite de bănci, putem discuta și de fonduri de investiții, acțiuni, obligațiuni, obiecte de artă, pensii private, aur, etc, dar aici pot interveni și anumite riscuri.
Deși statisticile oferite de BNR ne arată că economiile populației din bănci sunt în creștere, mai avem mult de lucru până ne vom dezvăța de banii ținuți la ciorap. În primul rând, avem nevoie de o educație financiară, care, pe lângă altele, să ne învețe încă din fragedă pruncie să economisim, mai cu seamă atunci când ne merge bine, și să nu mai aruncăm banii aiurea în consum. Ar mai fi de dorit și o dezvoltare sănătoasă a economiei României, cu accent pe productivitate.
