Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită prim-ministrului Mihai Tudose demiterea ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, şi a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, pentru încălcarea Programului de Guvernare şi promovarea unor politici de sănătate în detrimentul pacientului.
„Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus, din cauza taxei clawback, sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani”, susține Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.
Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Florian Bodog (foto) a declarat că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, ci s-a menţinut până la o valoare rezonabilă”. APMGR arată că afirmaţia ministrului este falsă, fiindcă nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62 la sută, în trimestrul I din 2016, la 19.86 la sută, în acelaşi trimestru al anului 2017, şi de la 15,64 la sută, în trimestrul al II-lea 2016, la 18,59 la sută, în trimestrul al II-lea 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24 la sută, în ultimul trimestru din 2017. „A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20 la sută este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice”, spune Laurențiu Mihai.
În aceeaşi publicaţie, Răzvan Vulcănescu susţine că „fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback”. În realitate, susține APMGR, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei, anual, din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din 2012. Diferenţa de circa 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. „Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice, cu preţuri accesibile, au dispărut de pe piaţă, în ultimii ani”, adaugă Laurențiu Mihai.
APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de conducerea Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă Programul de Guvernare, care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului, la momentul nevoii lui”. APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback, alte mii de medicamente generice, cu preţuri mici, pot dispărea în următorul an.
Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60 la sută din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă sunt medicamente sub 25 de lei. Multe sunt fabricate în România, de producători români, care produc exclusiv generice. APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.
DESPRE APMGR
Este o organizație non-guvernamentală, care își propune să contribuie activ la îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români. Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Constanța, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice, ce acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5 la sută la PIB și asigură peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe, organizația reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice și biosimilare din Europa, și reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia – a Sun Pharma company, Teva și Zentiva – o companie Sanofi.