Italia este o țară primitoare, dar acest lucru nu este valabil întotdeauna și în cazul medicilor. Austria și Germania, de exemplu, sunt mult mai deschise, din acest punct de vedere, susține dr. Petre Mihai Baleanu, purtătorul de cuvânt al Asociației medicilor străini din Italia.
„Cu ani în urmă, un medic din București a venit să lucreze în Italia. Era profesor universitar. I s-a oferit un loc într-un important spital din hinterlandul milanez. Plata era de 800 de euro pe lună. S-a întors în România, iar astăzi este șeful Cardiologiei Intervenționale din București”, afirmă Petre Mihai Baleanu, într-un interviu pentru site-ul nuoveradici.world, preluat de Gazeta Românească.
Aflat în Italia din 1990, medicul în vârstă de 56 de ani, cetățean italian, chirurg specializat în Ortopedie, este unul dintre fondatorii și, acum, purtător de cuvânt al AMSI – Asociația medicilor străini din Italia, formată din 19.000 de medici și 65.000 de asistenți medicali și paramedici specializați, fără pașaport italian.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Dr. Baleanu a ajuns în Italia, în 1990, la doi ani după ce a obținut o diplomă în Medicină la Universitatea din București. Fiindcă diploma sa nu a fost recunoscută în Italia, s-a înscris la Universitatea din Chieti Pescara, în 1996. „A trebuit să trec un examen de limba italiană, teza, examenul de calificare profesională – ani pierduți din cauza birocrației. Dacă aș fi refăcut toate examenele de la zero, aș fi pierdut mai puțin timp”.
Medicul italian de origine română s-a alăturat ordinului național al medicilor din Italia în anii 1990. Fără această înregistrare, nu ar fi putut să urmeze cursuri de formare profesională. Acum are și o diplomă de masterat de nivel 2, obținută la Campus Bio-Medico din Roma, și o bursă în SUA.
El a remarcat că, deși există o criză acută de medici în spitalele din Italia – numai în regiunea Veneto, e nevoie de peste 4.000 -, paradoxal, medicii fără pașaport italian întâmpină încă o mulțime de dificultăți. „Integrarea trece și prin recunoașterea profesională a doctorilor și asistentelor medicale care nu s-au născut în Italia, dar care doresc să lucreze aici. Au fost bătălii nesfârșite cu birocrația italiană, pentru recunoașterea diplomelor obținute în străinătate și pentru obținerea cetățeniei. A trebuit să luptăm împotriva altor reguli împotriva ordinului medicilor. Noi, medici străini din Italia, ne dorim să ajutăm țara asta să crească”, spune Petre Mihai Baleanu.
Dacă oamenii își părăsesc țara de origine și casa, nu fac asta pentru că este distractiv. Renunță la viața lor și, adesea, la familie, pentru că speră să găsească ceva mai bun sau pentru că fug de ceva rău, așa cum e războiul. Sunt o mulțime de discuții despre aceste probleme, dar se face foarte puțin. Uneori, uităm că trăim într-o lume globalizată. Chiar dacă asta ne place sau nu.
Petre Mihai Baleanu
Purtător de cuvânt al Asociației medicilor străini din Italia
O piedică pentru medicii străini este, de exemplu, interdicția de a participa la concursurile publice, dacă nu au și cetățenie italiană. „Cred că este, mai presus de orice, o problemă de protecționism. Apărarea castei medicilor italieni. Să ne gândim la îngrijirea dentară. În ultimii ani, tot mai mulți italieni preferă să se trateze în țările din Est, deoarece sunt mai competitive. În Italia, costurile intervențiilor dentare nu sunt justificate. În România, gradul în stomatologie există de 40 de ani, pe vremea când în Italia era doar o specializare în medicină”.
O altă problemă este cea financiară. „La Roma, gărzile medicale sunt plătite chiar și cu zece euro pe oră. Atât câștigă un îngrijitor. Asta cauzează inconveniente majore. Încercăm să elaborăm un proiect de lege care să încurajeze integrarea medicilor străini. Am întâlnit mulți politicieni din ultimele guverne. Am primit multe promisiuni, dar suntem încă în același punct. Chiar dacă ne-am născut în altă parte, avem o diplomă, trăim aici, plătim impozite aici, vorbim italiană. Ar fi nevoie de o atitudine europeană comună asupra acestor probleme”, consideră dr. Petre Mihai Baleanu.