Radiografia pieței globale a furnizorilor auto: Cine a pierdut și cine a câștigat în pandemie

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut – lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare -, continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori.

Daniel Anghel

Partener & lider industria auto @ PwC  România

Probabil cei mai afectați din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente, care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deși au pierdut o mare parte din vânzări din cauza pandemiei, declinul a fost mai puțin sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experiența acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbușească și chiar să rămână profitabilă pe termen scurt.

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12 la sută, anul trecut. Europenii, cei mai afectați

Furnizorii de top au pierdut 12 la sută din vânzările lor, în 2020, iar comparația regională arată diferențe majore. Cei care au pierdut cel mai mult au fost furnizorii europeni și americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectați de pandemie în 2020. Vânzările lor au scăzut cu 16,4 la sută, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În același timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8 la sută, la 113 miliarde euro.

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar opt la sută a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările lor au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43 la sută. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26 la sută, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8 la sută, sub cea a Europei, și au ajuns la o valoarea totală de 199 miliarde de euro. Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane, s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost afectate de criză într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global și au înregistrat reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Importanța investițiilor în inovație și disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reușit să-și mențină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situație critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de pandemie a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare.

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea și cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală și au ajuns la 43 la sută, în timp ce companiile germane au câștigat două puncte procentuale, până la 26 la sută.

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate a fost alocată de  furnizorii germani, de altfel singurii care au menținut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde în 2019. În schimb, în Europa, aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la cinci miliarde, anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde la 13 miliarde, iar în America de la 1,8 miliarde la 1,6 miliarde.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare – doar 0,48 la sută din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50 la sută din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre-cheie din cadrul raportărilor financiare ale furnizorilor. Perioada examinată acoperă anii 2010-2020.

Articolul anterior

Companiile IT, cele de consultanță și băncile, "fruntașe" la încheiat contracte de telemuncă

Articolul următor

Un primar face condiții "de oraș" într-o școală dintr-un sat din Vaslui

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share