Anul trecut, 41 la sută din populaţia Uniunii Europene cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete. România se află pe ultimul loc în UE la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45 la sută a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, cel mai scăzut procent al populaţiei ce deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25 la sută), Italia (29 la sută), Ungaria (31 la sută), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33 la sută), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61 la sută), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58 la sută), Lituania (56 la sută) şi Olanda (52 la sută).
11 state membre UE şi-au îndeplinit deja obiectivul pentru 2030 privind nivelul de educaţie terţiară: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Suedia. Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii ce acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară.
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46 la sută) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35 la sută). Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 procente, de la 9,4 în 2011.
Între grupele de vârstă care deţin diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36 la sută din populaţia UE între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22 la sută în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani. Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25 la sută), Luxemburg şi Cipru (24), Polonia (22) şi Malta (21). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în Bulgaria şi Ungaria (nouă), Germania şi Estonia (ambele cu șase).