România, printre ţările UE cu un procent scăzut de tineri care învață și muncesc în paralel

Anul trecut, 18,4 la sută dintre tinerii între 15 şi 24 de ani din UE urmau un program de educaţie şi, în acelaşi timp, erau încadraţi în muncă, în timp ce 2,5 la sută urmau un program de educaţie, dar nu lucrau și căutau un loc de muncă în timp ce studiau, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cel mai scăzut procent de elevi şi studenţi care urmau un program de educaţie şi erau încadraţi în muncă se înregistra în Croaţia, Ungaria, Italia, Slovacia şi România. Circa nouă din zece tineri între 15 şi 19 de ani din UE urmau un program de educaţie (89,5 la sută).

Cu cât este mai vârstnic grupul de vârstă, cu atât este mai mică proporţia tinerilor care urmau anul trecut un program de educaţie: 49,5 la sută în cazul tinerilor între 20 şi 24 de ani, 14,4 la sută la cei între 25 şi 29 de ani şi 4,8 la sută persoanelor între 30 şi 34 de ani.

Ritmul tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii variază în statele membre UE, datorită influenţei sistemelor naţionale de educaţie şi de formare profesională, şi a altor factori, precum caracteristicile naţionale ale pieţei muncii şi factorii culturali. În unele ţări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele și există locurile de muncă pentru studenţi sau stagiile remunerate.

Față de 2019, numărul persoanelor între 15 şi 24 de ani, care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadrate în muncă, a scăzut cu trei la sută (de la 6,1 milioane în 2019 la 5,9 milioane în 2020). Numărul persoanelor între 15 şi 24 de ani care urmau un program de educaţie şi nu lucrau a urcat cu 16 la sută (de la 0,7 milioane în 2019 la 0,8 milioane în 2020).

Cel mai ridicat procent de elevi şi studenţi între 15 şi 24 de ani care urmau un program de educaţie şi lucrau se înregistra în Olanda (57,8 la sută), Danemarca (45,8 la sută), Germania (38,7 la sută) şi Austria (35,2 la sută). La polul opus se situau Croaţia şi Ungaria (3,3 la sută), Italia (trei la sută), Slovacia şi România (2,5 la sută).

În 2020, cel mai ridicat procent de elevi şi studenţi între 15 şi 24 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că îşi căutau un loc de muncă şi erau pregătiţi să înceapă să muncească în timp ce studiau) era în Suedia (12,1 la sută), Finlanda (9,5 la sută), Danemarca şi Olanda (6,3 la sută). Cel mai scăzut procent (sub unu la sută) de elevi şi studenţi între 15 şi 24 de ani care nu lucrau se înregistra în Slovenia, Italia, România, Cehia şi Croaţia.

Articolul anterior

CBC Records - primul studio de podcasting as a service oferit de o clădire de birouri în România

Articolul următor

Peste 30 de manageri din cele mai mari companii din România au absolvit programul EMBA din Cluj-Napoca

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share