În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să-și găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii pe piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting, opt tineri din zece spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să-și găsească un loc de muncă.
Înainte de coronacriză, mulți dintre ei își găseau rapid un prim loc de muncă, după ce terminau școala, în special în HoReCa, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului. În marea lor majoritate, oportunitățile au dispărut.
Potrivit rezultatelor barometrului “Tinerii și locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze”, 78,9 la sută dintre respondenți sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, și numai 16 la sută mai sunt dispuși să lucreze pe forme de colaborare, care să le permită opțiuni multiple. 52,6 la sută își doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5 la sută și-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
„Surprinzător este faptul că doar 32,9 la sută dintre cei chestionați își doresc un job la distanță, altfel spus să lucreze de acasă. Asta arată că, după restricțiile din 2020, tinerii își doresc tot mai mult un loc de muncă în care să interacționeze cu colegii. Sunt dornici să iasă din casă”, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.
Școala nu e de ajuns
Ca să-și găsească un job, școala nu mai e de ajuns, este concluzia a 80,3 la sută dintre cei chestionați. 77,6 la sută consideră că, pentru a găsi un job mai bun, au nevoie de un training, de un curs de specializare. 46,1 la sută consideră că cea mai bună formă de pregătire este una mixtă (online/ offline), 39,5 la sută ar participa la un training în mediul virtual și numai 14,5 la sută ar urma un curs de pregătire clasic, într-o sală de curs.
Cei mai mulți tineri ar prefera să lucreze în marketing (8,9 la sută), organizare de evenimente (8,3 la sută), vânzări și turism (câte 6,5 la sută), IT, administrație și cultural (câte șase la sută). “Față de anii trecuți, a scăzut interesul pentru jurnalism (1,2 la sută) și imobiliare (2,4 la sută), două dintre domeniile preferate înainte de criză. În schimb, a crescut semnificativ dorința de a lucra în antreprenoriat (13,7 la sută), un semn că, la nivel declarativ, mulți tineri au idei și vor să dezvolte afaceri, și în zona de social media – influencer/ blogger/ vlogger (7,7 la sută), un fenomen ce atrage tot mai mulți tineri din România”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Ce salarii vor tinerii
Barometrul mai arată un lucru interesant: faptul că tinerii sunt conștienți de ce au nevoie pentru a lucra în domeniile respective. Cei mai mulți (42,3 la sută) afirmă că, pentru a-și schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoștințele necesare și să urmeze cursuri de specialitate. Întrebați ce le lipsește să lucreze acolo unde își doresc, dincolo de cunoștințele necesare, 16,5 la sută au menționat problemele financiare, 6,2 la sută voința, unu la sută situația familială, iar 34 la sută au bifat răspunsul “alt motiv”.
Ei se dovedesc a fi realiști în privința salariului pe care pot să-l primească, având în vedere nivelul de pregătire. Cei mai mulți (39,5 la sută) se așteaptă la un salariu între 2.500 și 3.500 lei. 27,6 la sută și-ar dori un salariu între 3.500-4.500 lei și numai 15,8 la sută se așteaptă la un salariu peste acest nivel. 17,1 la sută dintre ei ar lucra și la un nivel salarial minim, între 1.500 și 2.500 lei.
“Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze – toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă și își doresc siguranță și perspectivă. O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training”, arată Ligia Neacșu.
Potrivit datelor de la Eurostat, numai 1,6 la sută dintre angajații din România au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. În Suedia, procentul este de 37 la sută, în Elveția de 39,4 la sută, iar media UE este de 14,8 la sută. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3 la sută, în Polonia de 7,7 la sută, iar în Ungaria de 7,3 la sută.
Nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4 la sută dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4 la sută), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2 la sută). Spre comparație, 57,5 la sută dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8 la sută.
Barometrul “Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze” a fost realizat de compania de consultanță Frames, la comanda Best Smart Consulting, între 25 ianuarie și 1 februarie. Eșantionul a numărat peste 250 de tineri cu vârste cuprinse 18 și 26 de ani.
