Să ni se dea, să ni se facă, să se rezolve

Avem această tendință, mulți dintre noi, să așteptăm să ni se dea, să ni se facă, să se rezolve, fără să facem nici cel mai mic efort în direcția respectivă. Întrebarea este: să se facă, să ne dea, să se rezolve…. cine?

Corina Neagu

HR & Business Strategist

Vorbim cu atâta ușurință despre sistem, despre companie, despre management, ca și cum acestea nu ar fi bazate pe oameni.

Sistemul nu ar fi defect dacă niște oameni nu ar face lucrurile greșit, compania nu ar fi “toxică” dacă niște oameni nu ar contribui la crearea unui astfel de mediu, managementul nu ar fi defectuos dacă niște oameni care ajung în acele poziții chiar ar avea competențe, cunoștințe, experiență necesară pentru a-și îndeplini rolul de manager.

Cel mai simplu este să pasăm responsabilitatea sau vina către ceilalți. Ne vine natural asta. Căci rareori ne uităm cu sinceritate în ograda noastră și admitem că iarba noastră e cam uscată sau că pomii nu au mai fost de mult timp altoiți sau că nu s-a mai făcut cam de mult curățenie la animale… pentru că toate necesită efort, muncă. Și munca e grea.

Ne place confortul, dar nu ne plac activitățile asociate acestuia. Adică să ni se dea. Ne-ar plăcea să avem un sistem educațional centrat pe copil, un sistem politic puternic și meritocratic, un sistem sanitar sănătos și bine dotat și structurat, strategii gândite de oameni cu experiență și orientate către oameni și rezultate, management participativ și lideri empatici…

Dar, când vine vorba de implicare de orice fel, de a pune umărul la schimbare, o facem doar din gură, privind galeș de pe margine. Căci, nu e așa? Să se facă, să ni se dea, dar să facă alții. Incluziv asumarea responsabilității este un efort.

Poate greșesc, poate sunt idealistă, poate visez frumos… indiferent, o fac pe timpul meu și pe resursele mele, pe care de ani de zile le pun la bătaie pentru a schimba prejudecăți, pentru a educa și forma oameni, pentru a arăta că se poate, că există și alte perspective, constructive, pentru a construi ceva care să dăinuie, pentru că sunt prima care crede în schimbare și prima care e dispusă să o facă atunci când este necesar.

Iar primul pas major către schimbare este conștientizarea că sistemul, compania, cultura organizațională, comunitatea, managementul sunt grădina noastră, suntem noi. Iar dacă lucrurile sunt greșite, sunt pentru că nici noi nu suntem perfecți, dar le putem îndrepta. Și este datoria fiecăruia dintre noi să contribuie. Și să nu renunțe. Pentru că la fel de simplu este să te dai bătut. Pe asta se bazează mulți.

Altfel, nu vom face decât să întregim rândurile celor care se plâng și care așteaptă să li se dea, să se facă, să se rezolve…

Articolul anterior

Into the future: NTT DATA și-a inaugurat oficial noul sediu din Sibiu

Articolul următor

Wyser: Supraviețuirea companiilor depinde de modul cum se raportează liderii la schimbare și cum transferă acest proces spre echipe

Articole din aceeași categorie
Total
10
Share