Antreprenorii critică modul în care proiectele sunt avizate în programul Start-Up Nation şi apreciază că politica „primul venit, primul servit” este dăunătoare, pentru că impune un criteriu arbitrar şi nu considerente economice în finanţarea proiectelor, susțin specialiștii de la compania de consultanţă Frames şi experţii de la Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor.
Conform acestora, noile condiţii privind programul Start-Up Nation 2018, propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, au stârnit vii controverse în rândul antreprenorilor, notează Agerpres. De la acuzaţii de discriminare la critici privind politica „primul venit, primul servit”, Frames şi Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor acuză faptul că StartUp Nation riscă să devină un program derizoriu. „În loc să promoveze inovaţia, IT-ul şi să stimuleze antreprenorii din centrele universitare, Start-Up Nation va deveni un program destinat exclusiv celor care înfiinţează gogoşerii, frizerii, firme de pompe funebre, restaurante, şaormării sau crescătorii de păsări. Finanţăm, de exemplu, firmele de pompe funebre, cu prioritate, şi nu pe cele care inovează în sectorul medical”, spun consultanţii de la Frames.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
În noua formulă, statul ar urma să ofere finanţări de până la 200.000 de lei firmelor noi, dar va depuncta afacerile din sectorul Inovaţie şi IT în favoarea celor din producţie şi servicii. Marile centre universitare, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad, Constanţa şi Braşov, nu vor mai avea acces la finanţare, pentru că firmele înfiinţate în aceste regiuni vor fi depunctate. „Înţelegem interesul autorităţilor pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare. Studenţii, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului, pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt, practic, excluşi din acest mecanism. În plus, diferenţierea regiunilor în funcţie de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat nici un studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferenţele dintre judeţe şi regiuni”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit acestuia, tocmai zonele precum Bucureşti-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condiţiile în care acestea sunt deja excluse de la finanţarea europeană prin programe precum POR 2.1A – microîntreprinderi şi POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din POCU.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea programului Start-Up Nation a fost lansat în 1 octombrie şi se va afla în consultare timp de 30 de zile. Potrivit analiştilor, în actualele condiţii, cel mai probabil, programul ar urma să debuteze în noiembrie, iar finanţarea (două miliarde de lei) va fi alocată anul viitor.