Actualizarea continuă a competențelor este esențială pentru a rămâne competitiv în peisajul profesional dinamic de astăzi, însă doar 65 la sută dintre angajați văd aplicabilitatea directă în rolurile lor actuale – este principala concluzie a unui studiului realizat de EY privind necesitatea upskilling-ului și reskilling-ului în rândul forței de muncă.
Angajații și managerii din toate sectoarele de activitate (73 la sută) recunosc valoarea îmbunătățirii competențelor, dar realitatea este că majoritatea – șapte din zece respondenți – se înrolează în programe de upskilling/ reskilling pentru dezvoltarea personală, nu pentru avansarea în carieră, și pun sub semnul întrebării eficacitatea acestor programe.
„Pentru a răspunde eficient nevoilor angajaților, este crucial să adoptăm o abordare diferențiată și personalizată în crearea programelor de reskilling și upskilling, altfel riscăm să perpetuăm un ciclu de inițiative sterile care nu aduc nicio îmbunătățire tangibilă”, subliniază Horațiu Cocheci, People Advisory Director, EY România.
- Kärcher deschide în România un centru de servicii globale pentru filialele grupului de pe mai multe piețe
- „Generația Z nu știe să muncească”. Ce nu învață tinerii la facultate și descoperă abia la primul loc de muncă?
- Familia Pavăl, proprietara Dedeman și Carrefour, devine cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de salariați
Competențele digitale: prioritatea dezvoltării profesionale și responsabilitatea angajatorilor
Studiul EY profilează competențele digitale, inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile verzi ca abilitățile esențiale pentru următorul deceniu, dar remarcă faptul că accesul la programele de upskilling adecvate rămâne o provocare.
Competențele digitale sunt considerate esențiale în pregătirea forței de muncă pentru viitor. 51 la sută dintre participanți au clasat competențele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare și creșterea competențelor profesionale. Aproape jumătate (49 la sută) dintre respondenți confirmă prezența programelor de creștere a competențelor digitale în compania în care activează.
În sectorul serviciilor profesionale, procentajul celor care confirmă prezența programelor de creștere a competențelor digitale este chiar mai ridicat și ajunge la 59 la sută. Acest lucru subliniază tendința că, odată cu noile cerințe de automatizare și eficientizare a proceselor, dar și de adaptare rapidă la noile tehnologii, competențele digitale au devenit mai mult o condiție sine qua non decât un diferențiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaților din acest sector.
Abia pe locul cinci în topul importanței pentru programele de dezvoltare, cu 38 la sută, se află programele de dezvoltare referitoare la inteligența artificială (IA), ceea ce arată că angajații valorizează competențele digitale, în general, mai mult decât specializarea în IA. Totuși, aceste preferințe pot varia în funcție de industrie și de rolul specific al angajatului.
Se observă și o recunoaștere a importanței învățării gestionării IA în rândul profesioniștilor din diverse industrii. 85 la sută dintre respondenți consideră că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoștințe despre IA.
În acest context, există un argument puternic pentru ca guvernele să ofere subvenții sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare, inclusiv în domeniul IA, pentru a sprijini forța de muncă în dobândirea competențelor necesare ca să rămână competitivă pe piața muncii. 85 la sută dintre respondenți consideră că statul ar trebui să ofere subvenții sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare a forței de muncă.
Competențele soft sunt livrate în 41 la sută din companii
În cazul cursurilor destinate competențelor digitale relevanța percepută (51 la sută) este apropiată de frecvența livrării actuale (47 la sută). În cazul cursurilor pentru dezvoltarea de abilități soft se înregistrează o nealiniere semnificativă, în defavoarea relevanței percepute.
Pe locul doi în frecvența celor mai des întâlnite cursuri, organizate de 41 la sută din companii, cele de competențe soft se află semnificativ peste importanța pe care respondenții o percep pentru aceste cursuri, de doar 15 la sută, și înregistrează cel mai mare decalaj de acest gen.
Un procent extrem de ridicat – 50 la sută dintre respondenți – consideră că programele de reskilling/ upskilling eșuează în dezvoltarea de soft skills adecvate scenariilor reale de viață. Această opinie este și mai pronunțată în companiile mari, unde 56 la sută dintre respondenți împărtășesc această preocupare.
„Rezultatele arată un volum livrat aproape egal între competențele tehnice și cele comportamentale, însă prioritățile pot fi rapid schimbate în funcție de nevoile specifice ale unui angajator sau ale pieței muncii. Acest lucru evidențiază necesitatea ca angajații și companiile să fie flexibili și să-și adapteze continuu abordările de upskilling și reskilling ca să rămână relevanți și competitivi. Prin urmare, se impune analiza critică anuală a nevoilor de învățare și a soluțiilor propuse și resetarea lor fără remușcări, în funcție de schimbările de context”, arată Horațiu Cocheci.
Despre EY Upskilling Survey Romania 2024
EY a desfășurat un chestionar utilizând metodologia de cercetare CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing) în primăvara-vara 2024. Studiul a avut ca scop identificarea empirică a perspectivelor românilor asupra programelor de dezvoltare a competențelor, cu accent pe competențele tehnice, inclusiv cele legate de IA, cât și pe soft skills.
Eșantionul utilizat pentru analiză a fost de circa 600 de respondenți. Aproximativ jumătate ocupă funcții de management. Circa 50 la sută dintre organizațiile reprezentate sunt companii cu peste 500 de angajați. Respondenții au provenit în principal din patru sectoare de activitate: financiar, servicii profesionale, industrie manufacturieră, tehnologie și alte domenii.
DESPRE EY ROMÂNIA
Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, EY furnizează, prin cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.