După mai bine de un an de pandemie, evoluția economiei și a vieții sociale au traversat perioade discontinue, fapt ce a condus la întreruperea multor activități, ca urmare a carantinelor și a restricțiilor impuse de guvernele din majoritatea țărilor, arată rezultatele studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, realizat în 15 țări din UE, inclusiv în România, pe 14.200 de respondenți.
Înainte de pandemie, România se număra printre țările europene cu cea mai mică proporție a angajaților care își desfășurau activitatea și din afara spațiului de lucru efectiv sau a biroului. Românii sunt acum printre cei mai deschiși europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49 la sută vs. media europeană 41 la sută). Doar 19 la sută ar continua să lucreze exclusiv de acasă (media europeană – 22 la sută).
Doar 23 la sută dintre români consideră că educația online funcționează bine în țara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană – 45 la sută). În Suedia, unde această metodă de învățământ este răspândită pe scară largă, respondenții sunt de departe cei mai convinși de eficacitatea sa (68 la sută), urmați de cei din Marea Britanie (57 la sută) și Spania (51 la sută). Printre cei mai critici legat de modul de funcționarea a educației online la ei în țară, alături de români, sunt slovacii (31 la sută) și bulgarii (36 la sută).
În ceea ce privește telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimiști în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28 la sută cred că lucrurile merg cum trebuie. Mai rezervați sunt bulgarii (17 la sută) și ungurii (28 la sută).
Totuși, românii sunt printre cei mai entuziaști referitor la accesarea acestor servicii. 56 la sută sunt interesați să încerce consultațiile prin telemedicină, deși nu au avut posibilitatea până acum (37 la sută – media europeană).
Românii, printre cei mai pesimiști europeni
În Europa, intenția de a cheltui a scăzut cu 15 la sută în 2020 față de anul anterior, o consecință a suspendării activităților economice, a închiderii magazinelor neesențiale și restricționării circulației. Bulgarii, cehii și românii manifestă o prudență similară în acest sens, însă cea mai mare scădere este înregistrată în rândul italienilor. Intenția lor de a cheltui mai mult anul acesta a scăzut cu 40 la sută.
Deși consumul a fost afectat negativ, intenția de a economisi a crescut cu trei puncte procentuale în Europa. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54 la sută). Românii sunt cei mai categorici, deși procentul a rămas constant față de 2020 – 69 la sută dintre românii chestionați și-au exprimat această intenție. Însă cea mai mare creștere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creștere cu 11 pp, până la 51 la sută), urmați de englezi (creștere cu șase pp, 63 la sută) și francezi (creștere cu cinci pp, 40 la sută).
46 la sută dintre europeni spun că puterea lor de cumpărare a rămas stabilă – o creștere cu două procente față de 2020. În același timp, a crescut cu cinci procente (37 la sută) numărul celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an. Pentru români, percepția că ea s-a deteriorat este printre cele mai ridicate din Europa. Doar 21 la sută declară că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.
Referitor la părerea despre situația generală din țara lor, trendul este în unanimitate unul negativ, în toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scăzut scor din 2015 până acum (4,7 puncte, media la nivelul Europei în 2021). Românii rămân, ca și anul anterior, printre cei mai pesimiști europeni, și valorizează cu doar 4,2 puncte din zece situația pe plan local.
Soluțiile ce necesită distanțare sunt văzute drept benefice, însă nu de toată lumea și nu mereu
Viața la distanță a devenit o realitate globală, ce se răsfrânge în modul cum se desfășoară activitățile cotidiene și în relațiile interumane. Însă acest stil de viață, care a accelerat adoptarea soluțiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacțiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.
Deși opt din zece consideră că distanțarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45 la sută se bucură într-adevăr de acest nou mod de viață. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viață, la fel ca restul țărilor est-europene, care îl privesc mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri. Doar 18 la sută se declară adepți ai acestuia.
„După mai bine de un an de pandemie, era ușor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, percepțiilor și a vieții, în general, pentru europeni. Această ediție a L’Observatoire Cetelem de la Consommation arată că, în opinia oamenilor, limitarea interacțiunilor interferează inclusiv cu modul în care își desfășoară viața socială. Când vorbim despre viață trăită la distanță inclusiv din punct de vedere al socializării, majoritatea alternativelor sunt privite drept constrângătoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni cred că lipsa interacțiunii directe dăunează relațiilor umane. Românii nu fac excepție și sunt printre cei mai rezistenți la urmarea acestui stil de viață la distanță. Opt din zece s-au simțit nevoiți să se adapteze forțat la toate aceste schimbări”, declară Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București.
Ce se remarcă la nivelul tuturor țărilor chestionate este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluțiile digitale și a accepta aspectele vieții la distanță când se discută despre partea lor practică și funcțională. Când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalități administrative, acces la informații, consum cultural și telemuncă, rezolvarea lor fără a fi nevoie de prezența fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieții sociale și relaționale sunt experiențe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască față în față.
Potrivit L’Observatoire, stilul de viață la distanță este dominat în majoritate de sentimente negative. Trei sferturi dintre europeni (73 la sută) îl definesc folosind cel puțin un termen negativ. Cu excepția Ungariei, unde cel mai des a fost menționat cuvântul “pericol”, “singurătatea” (43 la sută) este cel mai frecvent utilizată în restul țărilor, dovadă a distanței care a crescut între oameni și care a fost exacerbată de Covid-19.
Alți termeni frecvent folosiți sunt “tristețe”, “dificultate” și “teamă”. Percepția generală este că „viața la distanță” este un oximoron, o formă de regresie socială și societală, o pierdere a umanității. Francezii și românii (81 la sută) se numără printre cei mai critici, urmați de spanioli, belgieni (80 la sută), și italieni (79 la sută).
O concluzie evidentă a studiului este că modul în care oamenii percep viața la distanță și se angajează să o urmeze depind de o varietate de factori, precum gradul de experiență în utilizarea lor, cultura și puterea economică.
Țările nordice sunt mult mai familiarizate cu astfel de tehnologii și au un grad de maturitate ridicat în folosirea lor. Țările din Europa de Sud și cele de la Mediterană, în care predomină un climat economic mai puțin stabil, asociază frecvent soluțiile la distanță cu termeni pozitivi și consideră că nu le-au folosit la fel de des precum respondenții din multe țări. În Europa de Est, există opinii mixte și un oarecare echilibru între pozitiv și negativ cu privire la aceste alternative. Acestea sunt țări care foloseau deja tehnologiile digitale, dar care au asistat la o dezvoltare rapidă a acestora în ultimii ani.
Studiul „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”și-a propus să urmărească impactul pandemiei asupra comportamentului de consum al europenilor și percepția asupra stilului de viață “la distanță” accelerat de pandemie și a influenței acestuia în viața socială.